Calancea Eugenia

Într-o lume ce pare a fi defectă, Trebuie să zâmbesc că nici eu nu sunt perfectă, Încerc cu liniște viața să-mi trăiesc Și toate ușor să mi le potrivesc. Încerc să mă bucur de orice nimic, Îmi

Dacă cutreier prin adâncul inimii mele văd multe probleme, mă întreb cum am rezistat la atâtea tăieturi și nu m-am plâns. Am rezistat și mai lupt încă, oricum viața mea este fără sens și fără

Totul e într-o poveste în mirosul florilor de tei am să vă dau de veste cum a fost și cum va fi. Într-o lume în declin toți suntem grăbiți, că avem și-n suspin și pașii ni se pierd

În spatele oricărei îndoieli există o teamă de necunoscut. În spatele fricii se află un trecut, ce a fost trăit sau a fost un vis. În spatele unui trecut, există remușcările unui trecut

Chiar și atunci când viața arată ca o luptă împotriva unor mori de vânt, eroul este cel care nu se dă bătut. Că de fiecare dată când se întoarce pe picioarele sale și își continuă

În goana zilei, printre oameni, adesea ne echivocăm... uităm că, prin natura noastră, greșim, iertăm...ne înșelăm... doar risipind frânturi de suflet, sperăm, apoi, să ne-ntrupăm... și

Nu mă uita. Că atunci când ai avut nevoie am fost lângă tine acolo. Când ai fost fericit am fost acolo și am zâmbit. Dar nu uita. Când nu voi mai fi acolo, mă vei găsi printre rânduri de

Uneori, din priviri cuvintele curg, de la stanga la drepta. în singurătatea unei camere, unde, o întreagă carte rulează, ca un film de acțiune, dar cuvintele sunt pline de tăcere. Și

Parfumul tău persistă încă ca să-mi țină companie, după ce ai plecat supărată. Când crezi că arăți mai bine, părerile altora se retrag... ca frunzele toamna... Și pentru a-ți face sufletul

Zile căzute în tristeți zăcute nopți căzătoare vise cu soare nu se cuvine de cuviință dorințe zâmbete de case retezate de șanse, viață cutreierată-n lung și-n lat de cei care

Uite cum s-așterne praful pe toate lucrurile din casă, dar eu vreau să-mi aștern gândul pe o foaie aruncată pe masă. Vreau s-aștern tot dorul din mine ce de mult el nu mă lasă, în suflet

Astăzi când scriu mă doare, să dorm aș vrea, dar nu pot, cânt versul pentru fiecare, o melodie nouă pentru liniște suport. Uneori citesc și adorm târziu, deși aș vrea să văd frumosul și

Îmi cer scuze dacă mă înșel și uneori mă enervez. Dar n-am avut niciodată ranchiună pentru că răzbunarea nu-mi aparține. Am lăsat-o deoparte să nu intervină în timpul nostru pentru că

Aș vrea să întelegi, că dragostea ce ți-o port e cartea deschisă din ochii mei, ce tu o poți citi mereu și cu ochii închiși. Aș vrea să știi că doare, atunci când mă îmbraci cu vorbe reci

Dacă soarele poate dona cerului cel mai frumos curcubeu după ploaie, chiar după o furtună spectaculoasă, chiar și viața, poate reînvia când ești bolnav, ne intimidează puțin gândurile, ca

E frumos să stai iarna afară Când vezi că a nins iară, Stai lângă brazi și privești Cum un peisaj de vis gândești. Mă gândesc la copilaria mea mamă, Mi-ai fost alături ca o comoară. La fel pe

Un vis fabulos transformat în realitate, O victorie extraordinară. Simona face minuni pentru România, Datorită ție vom ține minte ziua de 9 Iunie. În aceeași zi în care hoția a întâlnit prostia

Am cunoscut pădurea care se stinge pustiul răvășit până la cer și am rămas c-un suflet care-și plânge zadarnic soarta plină de dureri... Dorind etern a cerului lumină, înfiorata stelelor

Privesc cerul și e liniște-n amurg, Iar soarele se vede-n oglinda unei ape, M-apropii de lac cât mai aproape, Ș-ascult în tăcere izvoarele cum curg. Privesc splendoarea, dar soarele a

Știi ce? Aș vrea să-ți spun o mulțime de lucruri... În nori m-am ascuns, Pentru a conduce vântul spre tine Și cu o șoaptă dulce La urechea ta, Cuvintele mele se vor simți... În vocea vântului..