Calancea Eugenia

Aș vrea să vin-o vreme fără griji, să fie fericire și zile pline de noroc, să batem nuci, iar fărâmele din coji, să facă din timp al nostru soroc. Aș vrea să fie iar zâmbete în jur și-n inimi

Zâmbetul tău frumos și simplu m-a fermecat în seară și noaptea, când vine cu multă pasiune alergi cu ale tale bucle de aur, ce-mi mângâie obrazul atunci când mă săruți cu patimă, de uit

Educarea unui popor la adevăr, Dar nu trebuie să ne dăm niciodată, Pentru a avea în sfârșit Lumea pe care o merităm cu toții. Visând, Sperând Și cred, Într-o lume care nu este

E noaptea întunecată Cu cerul plin de stele, Iar eu dorm în odaie Cu gândurile mele. Mă visez într-o poeniță Cu multe buburuze În timp ce dorm cuvântul Îmi tremură pe buze. Deodată, văd o

De multe ori privind absent Vă tulbur cu prezența, Iar de vă voi fi judecător Îmi veți simți absența De primăveri vorbind în Eco Pârâuri ies din vaduri Și peturile plutesc ușor Pierdute

Iubirea e un foc ce arde, E un fior în miez de noapte, Ce îți gravează-n suflet, Pe care-l simți ca pe un cântec. Îți spun drept, ești cu foloase.... Ești ca reumatismul-n oase N-aș putea să

Am trecut și eu pe-aici fără nici-o judecată Și gândiți că a-și avea poate inima de piatră. Eu nu caut fericirea, totul pare cam hilar Judecat voi fi de unii ca o zi din calendar Am mai spus

Octombrie a ajuns aproape de final, tăcut, ușor și pe vârful piciorului. Aducând multă culoare în peisaje, miros de crizanteme, ploaie și lumină senină în asfințit. Octombrie este mirosul

Uite-o pe martie nebună. Cu picioarele goale și se răzbună. Are adieri de vânt și raze de soare. E o bucurie să le vezi ca o onoare. Cu toate că este foarte curând Fluiere de păsări în zare se

După o viață în doi, amețitoare, după trăirea unor emoții copleșitoare din cauza lor, te îmbolnăvești, ajungi ca sufletul să ți-l otrăvești. Viața aduce nori negri, pe un cer

Mă gândesc la tine mamă Și privind la cer, văd liniște când sunt cu tine, Nu-mi pasă de vânt, frig și ploaie, Eu am privirea senină și-n inimă soare. Merg pe o potecă în parc și văd

Uneori iubirile vechi se întorc. Se întâmplă ca să fie o încercare de a trece mai departe. Va încerca alte iubiri, alte emoții, alte experiențe. Va încerca să se piardă în alți ochi, în

E acolo... așteaptă... Are o floare roșie în mâinile lui, și un zâmbet șters. Așteaptă... și el nu înțelege, pe cea care nu mai vrea să vină. El nu știe, nu înțelege că asta-i cea mai bună

Încerc din nou să privesc la ea, dar cerul e-norat și eu nu mă satur, stau în frig și privesc ca la o stea, dar ea nu a alta, e luna mea. Inima mea își croiește o dorință pe care aș vrea să o

Gândindu-mă la visul ciudat Cum fiul meu de-acasă a plecat, Mi-am dat seama că nu e vis, e realitate Că știu că e acum departe. Departe, dar eu am al meu dor Și uneori nopțile nu dorm Că mă

Vreau să cred în primul rând în tine, să fii așa cum te-am cunoscut prima dată. Vreau să cred din nou în prieteni, în fața lor zâmbitoare sinceră și nu falsă. Vreau să cred în vise, în

Lasă-mă din nou să-ți șoptesc că eu încă te mai port în minte, vocea ta s-o aud și eu din nou reușesc, căldura ta îmi curge lin prin vine... fericită sunt că-n gând eu te păstrez, deși am

De-ai fi un răsărit de soare, într-un vânt cald, m-aș transforma și-aș goni cu-nverșunare toți norii din calea ta... De-ai fi o pasăre în zbor, eu într-un cuib m-aș transforma și te-aș chema

Toamna asta e mult soare, Iar tu vrei să mă iubești Vrei să-mi dai iubire mare Că altfel tu nu trăiești. Dragostea ta-i sinceră Sper să fie făr' de păcat, Nu vreau s-aud că ea suferă, După

Știam că vei pleca în ceasul serii, lăsând în urmă durerea depărtării, dar știu că tu ești vesel și zâmbești pe undeva, iar eu supărarea și tristețea nu o pot uita. Tot timpul am sperat că ai să

Mergeam ușor spre orizont, unde soarele sta să răsară, iubirea așteaptă din nou pe front, unde chemarea ta coboară. Visele mele zburau alunecând pe ghiață, vrăbiuțe zgribulite îmi ieșeau în