Așteptarea-i grea
Vântul bate iar în geam Și ploaia curge șiroaie, Speranța mea va fuge iar, Că oasele din nou mă doare. Afară se vede, e rece iar Și tu nu vii la mine, Stau și privesc din nou la geam, Cu
Zbor spre sufletul tău
Un zbor spre sufletul tău iar, Mi-aduce gânduri în pahar, Iar tu când bei e o plăcere Și pentru mine-o mângâiere. Un zbor spre sufletul tău iar, Cel mai frumos cadou mi-aduce-n dar, Iar
Vreau să încerc...
ncerc să rup o bucată de aer ce stă într-o mantie de durere și transportă o picătură de sare pe o limbă de foc a unui fulger. O pistă din inimă să o păstrez pentru un pumn de cuvinte mutând o
Vis sau realitate...
Zâmbetul tău frumos și simplu m-a fermecat în seară și noaptea, când vine cu multă pasiune alergi cu ale tale bucle de aur, ce-mi mângâie obrazul atunci când mă săruți cu patimă, de uit
Vis sau realitate...
Zâmbetul tău frumos și simplu m-a fermecat în seară și noaptea, când vine cu multă pasiune alergi cu ale tale bucle de aur, ce-mi mângâie obrazul atunci când mă săruți cu patimă, de uit
Prieteni noi tu ai găsit...
Chiar mă gândesc și am sperat, Că-mi vei scrie ceva pe chat, Prieteni, eu așa credeam Și altădată noi te urmam. Într-o zi ne-am întâlnit, Inevitabil, chiar am vorbit, Fără reproșuri și la
Altfel de amintiri...
Mă gândesc câteodată la sălile de clasă și la băncile scolii. Amintirile mele se întorc din nou în cărți cu poezie, cu mult scris și prieteni, ca-ntr-o scrisoare, uneori e un zâmbet, o
Vei lăsa în urma ta
Uitându-mă la viaţă cu optimism, nu e întotdeauna uşor, doar soarele care răsare în fiecare zi ne învaţă că totul este posibil... Va veni acel moment în care fiecare durere, fiecare dezamăgire,
Iubește și vei fi iubit...
Când vezi un înger trist cu aripile frânte ca un artist, ce rătăcește-n visul iubirii cu lacrimi în ochii suferinței, nu lasa să plece a lui privire, spre locul în care nu-i iubire. Fă-ți curaj
Amintiri și regrete
Ai spus de multe ori " Îmi pare rău !", Dar eu nu pot să uit sărutul tău, Te-ai murdărit cu gândul trădării Și tot încerci să mă dai uitării. Ochii tăi verzi ascund trădarea, Dar n-ai să-ți
Aș vrea...
Aș vrea să vin-o vreme fără griji, să fie fericire și zile pline de noroc, să batem nuci, iar fărâmele din coji, să facă din timp al nostru soroc. Aș vrea să fie iar zâmbete în jur și-n inimi
Între flori...
Ce frumos e când natura îmi dă viață și mă aduce într-o mare de visare, cu flori multicolore apoi mă răsfață, ca să-mi lumineze ziua un nou răsărit de soare. În fiecare zi viața frumos
Un gram de speranță
De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi, Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni. Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate Și durerea este mare când se vede
Viața noastră e un mit
Mă uit în depărtare Și văd cum lumea are o părere, Dar nu mai am răbdare Că peste tot e durere. Încerc să fac un pas în față Dar ceva mă trage-n spate, De toate mi se face greață, Dar
Valea plângerii...
Ea încerca să uite un val de nopți pierdute, dar totuși gândul îi zbura în gol cu ochii uitându-se la un stol. Stolul de păsări se oprește și singură se pedepsește, să stea așa n-ar fi
Să-ți văd din nou chipul
Am adormit iar în gândurile mele, Lăsând în urmă un suflet drag Și ajung din nou să privesc la stele Și nu m-așteaptă nimeni în prag. Încerc să găsesc în mintea mea, Cum arăta a ta ultimă
Să mângâi o floare...
Se poate ca ploaia, cu picuri să mângâie o floare, dar e bine în viață s-ajuți un suflet ce moare. El îți va da putere să visezi, ca un vânt ce adie duios, prin locuri ascunse unde tu
Natura noastră...
Soarele ne sărută iară, Astăzi pentru puțin timp, Norii, vor din nou să piară, Albastrul cerului cel scump. Picături fine ușor apar, Dar ploaia nu vrea să vină, Ea trebuie, dar e-n zadar, Că
Îți spun că...
Ai apărut și mi-ai luminat privirea, Dar nu am crezut că imediat mă superi. Îmi rupi inima în bucățele cu firea, Și-ți spun ca pe viitor să vreau nu disperi. Îmi pare rău să-ți spun că nu
Averea sufletului...
Aș vrea să fie un soare galben arzând, ploi sau vânt în murmur curgând, flori, păsări și fluturi spre soare zburand, balans de lumini pe cer cuprinzând, iar traiul omenesc se-nalță suferind și
În sufletul meu tu te-ai topit
Ție am să-ți fac o poezie, Să-ți țină de cald când e frig, Te voi aștepta o veșnicie, Dar vreau să m-auzi când strig. Ești în al meu suflet și în buzunar, Port încă sărutul tău, pasional, Iar
Dorințe în vis
Azi în zorii dimineții Era un falnic răsărit, Iar la prânz simțeam căldura vieții, Voiam să fie un soare cumplit. Am gânduri și-o speranță-n suflet, Singura ce e pe-acest pământ, Aș vrea să
Vreau să cred...
Vreau să cred în primul rând în tine, să fii așa cum te-am cunoscut prima dată. Vreau să cred din nou în prieteni, în fața lor zâmbitoare sinceră și nu falsă. Vreau să cred în vise, în
O ușă închisă
În faţa unei uşi închise, nu mai e nimic de ales. Ori avem chei, ori trebuie să batem la uşă dacă nu cei care vin se roagă să se deschidă ușa, sau dacă nu, mai bine pleacă... înainte de a
