Poezie

Un gram de speranță

1 min lectură·21 noiembrie 2019

Mediu

De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi,

Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.

Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate

Și durerea este mare când se vede ca-i dreptate.

Trebuie încet, încet și treptat să cred în tine,

Cu ale tale mustrări și vorbe ce mă-nbie către bine,

Să cred în a ta iubire și a noastră răbdare,

Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranță,

Vino dă-mi o-mbrățișare și vino de mă iartă.

Pot să-ți cer de azi din nou să crezi în mine,

Să mergem împreună spre ale noastre vise.

Privește apoi duios și simte al meu suflet

Ș-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.

Să simți că mă iubești și să fii de-acum cu mine,

Să m-ajuți ca împreună să mergem din nou spre bine.

Că mult am căutat, dar ca tine în lume nu găsesc,

Vreau împreună să luptăm și multe-n viață am să reușesc.

001.348

Calancea Eugenia. “Un gram de speranță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calancea-eugenia/poezie/14142822/un-gram-de-speranta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.