Poezie
Privesc în splendoarea nopții
1 min lectură·
Mediu
Privesc cerul și e liniște-n amurg,
Iar soarele se vede-n oglinda unei ape,
M-apropii de lac cât mai aproape,
Ș-ascult în tăcere izvoarele cum curg.
Privesc splendoarea, dar soarele a adormit,
Apoi ascult păsări cu simfonii ambientale,
Ce vin din cele patru puncte cardinale,
Iar eu înregistrez și ţi le trimit.
Eu intru din nou în melancolii,
Iar brazii-şi leagănă crengile din păcate,
Florile-și închid petalele înmiresmate
Și vântul bate într-un dans de veselii.
În lumina lunii se vede-un nor înaripat,
Ce cuprinde cerul fără teamă,
Se-aude-n depărtare ceva ce vrea să geamă,
Plângând iubirea-n lung şi-n lat.
Și noaptea a trecut c-un gând ce-a mai rămas,
C-o liniște-n sufletul nou de primăvară,
Ș-apoi vine albastru pur și ne-nfăşoară,
Ș-ajung la casa veche cu ultimul pas.
001.407
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Calancea Eugenia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Calancea Eugenia. “Privesc în splendoarea nopții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calancea-eugenia/poezie/14142639/privesc-in-splendoarea-noptiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.