De dor te mint, draga

Cum poți să-ți fracturezi un picior căzând pe gânduri, măi omule? De ce nu ți-ai fracturat un gând? Nici nu mai aveai nevoie de tijă de argint, că-ți aduceam eu o tijă, de crin. Frumos, n-am ce zice, m-ai vrăjit de tot. Astăzi o să umblu iar năucă, și tare mi-e teamă să nu cad pe vreun suflet, că eu mai rătăcesc și prin astea. O dimineață fericită.

balanța după chef, dar evidența analitică ai omis-o...de atîta dor... Mi-ai adus zîmbetul pe buze, ca de obicei.
Și apropo de invitație (știi tu) :

Învăluită-n soarele de mai
Purtînd în ochi nemărginirea,
Cu adieri fluide mă strecor
Spre calea ta plină de dor...

Superba POEZIE. Cata imaginatie...

Un dar de la un cititor pricajit:

Epistola 193

Catre Meletie, mare medic

Scrisa in anul 375

„Mie nu imi este dat sa pot ocoli asprimile iernii, asa cum fac cocorii, iar daca pentru prevederea viitorului nu sint poate cu nimic mai neajutorat decat cocorii, in schimb in putinta de a ma misca liber in viata sunt tot atat de departe de pasari, pe cat sunt de departe si de putinta de a zbura. Mai intai m-au retinut anumite precupari de ordin exterior, dar apoi niste febre neintrerupte si puternice mi-au stors atat de mult vlaga trupului, incat aveam senzatia ca sunt si mai slab decat mine, atat de mult slabisem. Ma intrecusem deci si pe mine insumi.Dupa aceea au urmat niste atacuri periodice de febra, care s-au repetat mai mult de douazeci de ori. Acum, cand se pare ca as fi scapat de aceasta febra, ma simt atat de slabit in urma bolii incat m-ar putea prinde si intr-o panza de paianjen. De aceea mi s-a interzis sa fac orice calatorie, orice suflare de aer fiindu-mi mai primejdioasa decat valurile marii pentru un navigator.
Sunt nevoit, asadar, sa raman ascuns in camera si sa astept primavara, daca bineinteles voi ajunge pana atunci si daca nu ma va parasi nadejdea din pricina bolii furisate inauntrul meu. Daca Domnul ma va scapa cu mana lui cea atotputernica, as fi foarte bucuros sa vin prin tinuturile Tale atat de indepartate si sa imbratisez cu mare bucurie pe un om atat de drag. Roaga-te sa mi se normalizeze viata, asa cum o dorim.”

Sfantul Vasile cel Mare

uite domnule cum vin in control neanuntat la ferma mea, mita primiti?
daca nu dati-mi sacosa la control sa nu cumva sa-mi fi bagat ceva boala \"doriara \"ca ma curat cu ferma cu tot...:))
Multumesc Mariana dar cred ca poti si alceva sa-ti rupi in accidente de genul asta nu e musai piciorul :))
eu stiu pe unu care a murit de ciuda in accident de avion..., se uita dupa un avion care survola terenul de sport si neatent la bara de la poarta , in fuga a intrat cu capu-n plasa
cu drag tavy
Oana mea draga bine ai revenit pe la mine..., curaj ca analitic nu tin evidenta,:))
cu drag tavy
Florian astazi de Inaltarea Domnului sincer iti multumesc ca ai trecut pe la mine...
cu mult respect din ardeal pentru
transilvania tavy

ce bine iti incepusesi gandurile... Mi-a placut la nebunie toata insiruirea ta, pina in momentul in care ai dat-o cu Viena. Sincer, nu-si avea locul. Aici alegoria s-a terminat, lumea pe care ai construit-o s-a izbit puternic de realitatea imediata si s-a facut tzandari. Finalul cu sotia nu-si mai gaseste rostul. Poate o mai cizelezi putin, pe ici, pe colo, prin partile esentiale, e prea buna sa ramana asa...

\"pentru cei interesați vând doruri sau iluzii produse finite\"...
Fermecător acest fel de a percepe latura afectivă... molipsește și pe cel care o citește.
Scuză-mă pentru că nu am sesizat la timp urarea de \"succes\" pe care mi-ai adresat-o la \"Cartirer\" (am văzut-o doar când am intrat la tine în pagină); sper că nu este prea târziu să îți mulțumesc din suflet acum.

te pup!
Raluca

Multumesc Raluca, multumesc Emil stiu si ma bucur ca va placut si de aceea va fi si o continuare a aventurii dorului de la ferma mea...
chiar astazi sper sa apara...
Emil multumesc pentru recomandari o sa fie in atentia mea.
cu drag tavy