Poezie

urme din trecut...

1 min lectură·2 martie 2007

Mediu

Mănuși de protecție mă apără de pedepse nedorite

aplicate pe o mâna zdrobită de atâtea strângeri

contacte tactile ce mă traumatizează prin ipocrizie

și-mi provoacă dependența ce mă face să mă simt om

dacă aș doar eu într-o lume de animale

m-aș simți mutant ce invadează spațiul sacru

condus doar de instinctele primare de supraviețuire

și-n care cuvintele par săgeți ce amenință normalul

sintetizat doar în mișcări de hiene și răcnete de putere

oamenii sunt oaza de oțet în care se-neacă dimensiunile cerești

în care sunt împrăștiate haotic jocuri de minute

fisurate în găurile negre ale unui suflet apus

înainte de-a se fi răzbunat pe vântul ce i-a spulberat destinul

mă apasă pe umeri vorbele ce se chinuie să-mi intre în urechi

căci ziduri de decepții mă inchid într-un copil surd

ascuns în repulsiile folosite drept oglinzi de negură

ce mă-mpiedică din zborurile spre viitor

ținundu-mă captivă în resemnarea falsă

fragmentată în mii de uși ce se închid ermetic...

001.482

Buzoi Cornelia. “urme din trecut....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/buzoi-cornelia/poezie/234797/urme-din-trecut

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.