Bucuria pe care-o simți când ești ACASÃ
îți ia sufletul de mână
și te poartă hoinar prin grădina bunicii.
Îți face scrânciob din vise și tei înfloriți,
te-nvață cum să crești duminica-n
Iertarea e un exercițiu
de ascuțit pasul și pântecul sufletului:
scurgi sudoarea din visele sterpe
și rămâi cu zâmbetul agățat în zadar.
Pe alei poți culege
somnul copacilor rupți.
Mai aproape
Adevăratul mers pe vârfuri
se învață în inimă:
cruți palmele de noroi
și tâmpla de vise.
Nu știi la plecare
unde te așteaptă Dumnezeu
și dacă primești la pachet
viață pentru acasă.
O porție
Mă retrag în celest
cu trotuarele sufletului
prelinse în sânge,
acolo unde
reașezarea planetelor
e o chestiune de recompunere și așteptare,
unde biserici matlasate
din fibre de timp
își
Jocul de-a viața e doar un sens
pe care noi, muritorii nu-l știm.
Ne trezim că zburăm peste lume
și ochi pământești ne veghează.
Dimineața ne rostogolește agale printre trecători,
mâini prelungi
E prea scurt zbuciumul flămând
și zâmbetul indiferent
al existenței.
Oamenii dansează în fiecare zi,
fiecare dansul și-l știe
în papuci din hârtie glase
cu diamante ciobite de praf
sau își