Poezie

Azi plec

1 min lectură·11 septembrie 2014

Mediu

Un hohot de râs preșcolar

pufnește din traista de-ACASÃ

livada ultimei toamne

umblă desculță prin suflet.

Nici dimineața de cretă albastră

nici obrajii poveștilor

n-au obosit ochiul cocorului născut în lacrimi.

Aici am trasat cu echerul

drumul spre îngeri,

aburul pâinii l-am recitat la fiecare serbare,

uneori Moș Crăciun mă-nvăța

cum să îmblânzesc lupii toamnelor

să-mi lingă lacrimile toate.

N-a fost ușor să despart

septembrie-n silabe

și duminicile după numărul șotroanelor

când în palmă

cerneala iscălea tălpile Dumnezeului trist.

Am plâns seara-n castani moartea căprioarei

pe Făt-Frumos în toate culorile basmelor.

Mi-au crescut iubirile-n cireș

și sâmburii pe suflet.

Fără teamă

luminile s-au aprins

nebune și frumoase

pentru toate cuvintele nespuse

și toti fluturii nenăscuți

de la începutul lumii.

Acum plec, iau mapa cu suflet

să-mi nasc literele durerii la margine de izvor

să șterg lacrimile mirului

cu șoapta Dumnezeului meu.

Căci nu-mi mai ajung

perdelele sufletului

să-mi înfășor jocul "de-a nunta"

și nu mai găsesc anotimpuri

pentru adus copilăria înapoi.

002.128

Bumbac Elena Laura. “Azi plec.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bumbac-elena-laura/poezie/14055719/azi-plec

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.