Poezie
Cuțitul și nașterea.
Nu privi înapoi (X)
1 min lectură·
Mediu
Nu-ți datorez nimic
nimic altceva decât
ceea ce n-am avut
niciodată și
ceea ce încă
mi-a mai rămas:
un anotimp ploios
câțiva ani de secetă
și acele cicatrici
tatuate pe dinăuntru
cicatrici asemănătoare
cu niște cruci
cicatrici sub care
mi-am înmormântat
odată câțiva prieteni
dupa ce am ucis niște
iude pe tine însă
te-am păstrat pentru
final te voi tăia pe
bucățele cu
același cuțit
cu care m-ai adus pe
lume după ce mi-ai
tăiat cordonul.
12.10.2014;
10:40
001103
0
