Poezie
... și inima mea bătea, bătea în continuare, bătea crescând, bătea ca un pumn, bătea din ce în ce mai tare, bătea, făcându-se cât capul femeiuștii plagiatoare de mare
2 min lectură·
Mediu
Era o zi ca oricare alta
și eu,
aflat în trecere prin fauna ei,
le văzusem
pe femeiuștile alea care stăteau
picior peste picior
pe canapeaua din piele ce se profila
ca o tumoretă polipoidă
în inima unui lung coridor
și una dintre ele,
uitându-se țintă la mine,
se întreba cu glas tare,
patetic,
cu enervare:
Nu înțeleg, de ce tace,
de ce nu zice nimic
și asta după ce
am izbutit
să-l sinucid
de mai multe ori?
Celelalte, însă,
nu reușeau să găsească
niciun răspuns.
De ce taci? -
se răstea femeiușca aceea la mine
noaptea în vis
De ce? -
mă-ntrebase ea
încă o dată,
de trei,
de patru ori,
în timp ce
continua
să mă înjunghie
cu bisturiul în inima
de cinci,
de șase,
de șapte ori …
Sub ploaia de
lovituri de cuțit
rănile îmi înfloreau
pe piept ca niște
plante carnivore
cu gurile larg deschise …
… și inima mea bătea,
bătea în continuare,
bătea ca un pumn,
bătea tot mai tare
în capul femeiuștii
plagiatoare, bătea,
învinețindu-i gândurile
din ce în ce mai bolnave
cu accentul pe zero,
din ce în ce mai rare,
bătea cu furie,
bătea crescând,
bătea,
făcându-se cât
capul femeiuștii
plagiatoare de mare,
gata din clipă în clipă
să-i explodeze creierul care
nu izbutea să găsească răspuns
la una și-aceeași întrebare:
De ce tac,
de ce nu spun nimic?!
Doream să-i spun:
Tu chiar vrei să afli
adevărul
sau doar cauți
un țap ispășitor pentru
lumile prin care te învârți,
prostituându-te?!
Doream să-i spun,
dar nu i-am zis nimic
și inima mea bătea,
bătea în continuare,
bătea, crescând dureros,
ca o tumoare,
în creierul femeiuștii
plagiatoare,
bătea ca un pumn,
bătea tot mai tare,
bătea, zguduind
pereții din jur care
stăteau să se
prăbușească peste
țeasta femeiuștii flecare,
bătea nervos,
bătea crescând,
bătea din ce în ce mai tare,
bătea, făcându-se cât capul
femeiuștii plagiatoare de mare
și eu tăceam, tăceam
în continuare
o tăcere din ce în ce
mai apăsătoare,
o tăcere crescând dureros
ca o tumoare
în creierul femeiuștii
flecare.
05.11.2012;
07:41
001.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bot Eugen Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 344
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 103
- Actualizat
Cum sa citezi
Bot Eugen Iulian. “... și inima mea bătea, bătea în continuare, bătea crescând, bătea ca un pumn, bătea din ce în ce mai tare, bătea, făcându-se cât capul femeiuștii plagiatoare de mare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bot-eugen-iulian/poezie/14017357/si-inima-mea-batea-batea-in-continuare-batea-crescand-batea-ca-un-pumn-batea-din-ce-in-ce-mai-tare-batea-facandu-se-cat-capul-femeiustii-plagiatoare-de-mareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.