Fostei mele șótii

Eram prea diferiți,
iar lumea – aceeași



cățea zeflemistă


cerșind pe la colțuri de stradă,



șuturi în gură.

Așa l-aș vedea eu. Dar probabil e vreun mail scăpat din greșeală pe aici și atunci orice variantă e posibilă.

Dane, verbul acela își are rostul acolo. Mail-ul nu avea cum să scape(din lesă) aici, pe agonia, nici măcar din greșeală.

Toate cele bune,
Eugen.

1.
mai tinere Prieten
cățelele sunt cele mai bune mame
o să-ți povestesc cum o cățea
stătea lângă puiul ei
mort de 3 zile
și-l ferea de muște

2.
fosta
citind că te arăți necavaler
s-ar putea să se bucure
de supărarea ta
merită să-i mai scrii
in partea alba dintre aceste randuri

\"Eram prea diferiți,
iar lumea – aceeași



... zeflemistă



care\"

Domnule Ioan Mircea Popovici, mulțumesc pentru exemplificare și învățăminte. De la oamenii înțelepți ai ce învăța tot timpul. Dar, uneori lucrurile trebuie spuse așa cum sunt, cu multă directețe. Nu mă ascund după deget. Ați intuit bine în ce direcție se îndrepta textul. În varianta inițială textul era mai lung, unde rolurile spre final se inversau, iar titlul inițial era „Femeia și lumea.” Însă, m-am oprit la timp și am renunțat la ultimele 2 strofe. Și zic că e mai bine așa.
Cât despre instinctul matern - numai de bine. Însă, el nu servește drept scuză pentru alte methne omenești. Nu stau să le enumăr aici.

Mulțumesc încă o dată pentru vizită
Toate cele bune,
Eugen.

methne omenești - metehne omenești.