Poezie
Penumbra pumnului binevoitor(II)
sau (im)pactul cu palmele negre
1 min lectură·
Mediu
Uneori te trezeai
cu o senzație vagă de sufocare,
iar neliniștea ochilor tăi
întredeschiși
îmi povestea în șoaptă la ureche
istoria aceluiași coșmar neînvins:
În inima nopții,
la mine în piept,
visez din vreme în vreme
cum se încleștează
frații tăi siamezi
într-o
îmbrățișare
aproape mortală-
unul cu degetele înfipte
în grumazul celuilalt.
Alteori, îmi ziceai
că ai visat cum pe mine
o umbră în somn
încerca să mă sugrume
și mă implorai atunci din tot sufletul
să mă trezesc și să-ți promit
că nu voi dormi strâns
în nopțile lungi de noiembrie.
Eu, ca de obicei, te linișteam,
spunându-ți că, oricum,
sub fiecare răsărit de soare,
agonizând, se mai stinge
câte un visător,
iar singurătatea fratelui său
îndoliat
își va zidi pe urmă infarctul
într-o inimă neagră
pe albul foilor de hârtie.
Din când în când,
noaptea,
la tine în piept,
frații mei siamezi
se încleștează
într-o
îmbrățișare
aproape mortală-
unul cu degetele înfipte
între coastele celuilalt...
002.220
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bot Eugen Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 44
- Actualizat
Cum sa citezi
Bot Eugen Iulian. “Penumbra pumnului binevoitor(II).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bot-eugen-iulian/poezie/13891104/penumbra-pumnului-binevoitoriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.