Poezii

La ore matinale trezim simtirea –n noi Si ne târâm `n ceață și ’n noroi Mă plimb pe marile alei In visul care-abia s-a stins Privesc pe geam la toti acei Ce noaptea-n pat nu i-a mai

BLBorcila Luminita

0

1

Abisuri de materie Mă tem și sper Te -am pierdut sau nu? Mă urmăresc demonii și gem Simt groaza în sufletul meu. Sunt eu, dar nu sunt numai eu Sper în viitor – mereu Îmi pierd

BLBorcila Luminita

0

0

Sunt eu și sunt tristă Monotonia vieții mă distruge S-au ofilit toți trandafirii Și ploaia-mi bate iar în geam. E o învălmășeală de cuvinte și de gânduri ... o nebuloasă ce pare să renască în

BLBorcila Luminita

0

0

Acum că ai plecat Sufletul mi-e sfâșiat de amintiri Asta e tot ce a urmat Iar eu strig neîncetat printre iubiri Unde-ai plecat? Unde-ai plecat? Ai dispărut fără rămas bun Lăsându-mă

BLBorcila Luminita

0

0

Lumea nu există Totul e doar o iluzie, un fum... În jur e noapte Stelele ard pe cerul vieții Luna rece încearcă să lumineze cerul înnourat. Dar totul s-a dus... Toți suntem marionetele

BLBorcila Luminita

0

0

E iarnă afară Și e frig și ger Iar eu aștept să apară... Aștept și sper... Cu toată forța sufletului meu Cu toată energia inspirată de suflul tău Mor după tine Mor de dragostea din

BLBorcila Luminita

0

0

Sunt pictor și sunt eu... Amestec culorile și încep lucrul. Vopsesc pânza... linii albastre.. verticale și oblice. Linii albastre ... din ce în ce mai groase mai profunde... Totul e

BLBorcila Luminita

0

0

Soarele sclipește Norii îl înconjură Încearcă să-l întunece Ce se întâmplă cu noi? Rămânem singuri Ne pierdem în noapte Doar o rază mai ajunge la noi Dar nici nu simțim că doar o rază ne

BLBorcila Luminita

0

0

Maestrul scluptează Și-a încheiat opera: omul. Statuia pare vie. În lumina soarelui devine transparentă. Îi văd inima ce pulsează. Sângele îi irigă corpul. Genele se mișcă, pleoapele se

BLBorcila Luminita

0

0

Gândurile mă învăluie Aud în ureche o voce: aș vrea să mor... Dar nu e vocea mea. E ca o beție... Cuvinte magice: aș vrea să mor Aș vrea să mă eliberez... să mă arunc în hăul neștiinței și

BLBorcila Luminita

0

0

Ce noapte frumoasă! Ce vă spune ea? Astăzi s-a născut o stea, Trăiește o zi și ... moare. Ce vă spune noaptea vouă? Vălul negru este vălul morții. Stelele sunt în doliu. Moare o stea ...

BLBorcila Luminita

0

0

Te iubesc și poate că iubirea mea va fi veșnică. Te iubesc și nu pot trăi ...fără tine Sunt cerul albastru și te aștept să-ți desfășori aripile și iubirea. Sunt soarele și te

BLBorcila Luminita

0

0

Te-aștept și sper... Picuri mici și calzi răsar din mine și-mi împânzesc spațiul personal. Vibrez la zgomotul dimineții... la sunetul ce-mi umple sufletul. Te-aștept să vii

BLBorcila Luminita

0

0

E iarnă iar... și iar te chem Dar nu vei ști Și nu vei înțelege De ce...... De ce-mi aduci atîta nemurire De ce mă chinui cu amintirea ta De ce nu te pot uita. E cald aici și ger afară Mă

BLBorcila Luminita

0

0

Sunt tristă și-mi lipsești teribil de mult. Aș vrea să vii... Vreau o ultimă privire... o ultimă amintire o ultimă noapte de dragoste și stop. ...vreau să opresc totul! Vreau să te

BLBorcila Luminita

0

0

Pe tine te cânt, te port în mine Pe tine te cred și te rog să mă ierți, căci Tu ești forma cea mai dulce Prin care-mi spun durerea. Tu nu mă cerți, nu fugi de mine Mă iubești așa cum

BLBorcila Luminita

0

0

Din cununa tăcerii am rupt o scânteie Să văd în lumina-i plăcerea de afi Copilul rebel și umbra din ochi... Tristețea sculptată pe chipul tăcut. Mă cheamă mireasma și șoapte În noaptea trecută,

BLBorcila Luminita

0

0

E iarnă iar... și iar te chem Dar nu vei ști Și nu vei înțelege De ce...... De ce-mi aduci atîta nemurire De ce mă chinui cu amintirea ta De ce nu te pot uita. E cald aici și ger afară Mă

BLBorcila Luminita

0

0

Mi-e dor de tine de mângâierile tale, de îmbrățișările tale, de nebuniile tale… Mi-e dor și nu pot să gândesc Doar simt și-atât. Ce simt? Simt că ești departe… si totuși atât de

BLBorcila Luminita

0

0

Stau noaptea și mă gândesc Fac calcule și nu găsesc Calea spre ieșire… Problema mea e grea E cea mai grea că e a mea! Sunt năucită buimăcită nedumerită… Ce mi se întâmplă? Sunt

BLBorcila Luminita

0

0

Te aștept! Nu am liniște nici somn până nu vii.

BLBorcila Luminita

0

0

Ne-am lăsat purtați de val… de nebunia trăirilor noastre… de visele ce ne răscoleau somnul… Am reușit să ne desprindem de lume, de rațiune de legile impuse de cei din jur. A fost ca un

BLBorcila Luminita

0

2

Totul este gri… griul murdar al vieții… În centru mă simt roșu… dar mă amestec în gri, în cotidian Albastru - văd la orizont.

BLBorcila Luminita

0

0

Eu sunt un suflet purtat de o adiere de vis… Eu sunt durerea celor însingurați… Eu sunt raza de soare ce vă adduce bucurie… Eu sunt un înger sălbatic numit “provocare”… Tu

BLBorcila Luminita

0

0

Am alergat în zadar în imensitatea trăirilor mele efemerice am încercat din pustiu să clădesc o iubire pierdută. Am dorit dureros de mult să-mi alin dorul în caldele tale îmbrățișări. Dar a

BLBorcila Luminita

0

0

Sufletul meu singuratic și pustiu redeșteaptă în mine sentimente și durere. Mă trezesc plină de amintiri plăcute și uitate într-un ascuns colț al inimii mele. Am avut un

BLBorcila Luminita

0

0

Sunt tristă și tu mă simți... ploaia îmi îneacă sufletul... amurgul se prelinge pe pereții inimii mele încinse... Aud sunetul singurătății... Văd durerea despărțirii, Simt

BLBorcila Luminita

0

0

Aș vrea să fiu nemuritoare... Dar ce te faci cu sentimentele... ... iluzorice trăiri de o clipă ... care ne aduc atâta suferință... Aș vrea să mă pierd în imensitatea singuratică a ochilor

BLBorcila Luminita

0

0

Șoaptele mele te cheamă... Inima mea te dorește... Trupul meu te așteaptă Să ne contopim Într-o învălmășeală de sentimente. Te-am visat dintotdeauna Încă înainte de a te

BLBorcila Luminita

0

0

Mi-am amintit deodată... m-am oprit din avântul meu... să te chem. Mi-am dorit să fiu cu tine... Să ne contopim Și să formăm o sferă a fericirii. Neuronii

BLBorcila Luminita

0

0

Mi-e dor de dorința ucisă de jarul, cu Imaginea focului ce arde rebel, și, Sub cupola albastră e negura deasă Și copila ce plânge... Durerea, dorul și dorința. Pe mâna ta fină se picură

BLBorcila Luminita

0

0

Totul a fost bizar A fost o atracție frenetică, nebună, A fost un vis devenit realitate... Au fost nopți fierbinți și zile... când ne căutam înnebuniți trupurile... și ne

BLBorcila Luminita

0

0

Și scriu, și scriu... Și simt... Și sunt orbită De lumina ce-mi scaldă ochii. Mai sunt toamnă? ...dar vine primăvara... O căldură îmi învăluie trupul O simt

BLBorcila Luminita

0

0

Sunt toamna... Și norii se adună... Și ploaia îmi îneacă ochii... Aduceți-mi un ștergător! Nu mai văd... Se risipește ceața? Chiar ai apărut în calea mea Să-mi alungi stropii Și să-mi

BLBorcila Luminita

0

0

Tu ești cel ce mi-a răscolit Și visele, și sentimentele, și trupul. Tu ești soarele Ce mi-a alungat momentan norii... Tu ești lumina Ce apare după o noapte grea... Noapte de coșmaruri Din

BLBorcila Luminita

0

0

Dintr-un noian de cuvinte O zi... O privire... Un suflet... O stea... Mohorâtă... Tristă... Pierdut... Singuratică...

BLBorcila Luminita

0

0

Toamnă în suflet... Roua de cireș pătrunde În abisurile ființei mele. Lumina lunii moartă... Mă-nchin la aștrii de cristal. La orizont – răsăritul Razele calde mă învăluie Și renasc. Din

BLBorcila Luminita

0

0

E atât de ușor să dai viață Sau să o iei Dar e atât de greu să o trăiești. Singur ești mereu Și te sprijini pe nimic. Totul e aleator. Viața? Destinul? Cuvinte care mă dor... Nu am cerut

BLBorcila Luminita

0

0

Toamnă în suflet... Roua de cireș pătrunde În abisurile ființei mele. Lumina lunii moartă... Mă-nchin la aștrii de cristal. La orizont – răsăritul Razele calde mă învăluie Și renasc. Din

BLBorcila Luminita

0

0

Naște-te lumină din stropul de lacrimă, Ninge-mă-n noaptea cea rece, și Cheamă apoi, din inimă... Să-mi picure pururea însăși – sărutul. În globul ce-atârnă în lume E iarnă și umbra e albă Căci

BLBorcila Luminita

0

0