Poezie
IARNA
1 min lectură·
Mediu
E iarnă iar... și iar te chem
Dar nu vei ști
Și nu vei înțelege
De ce......
De ce-mi aduci atîta nemurire
De ce mă chinui cu amintirea ta
De ce nu te pot uita.
E cald aici și ger afară
Mă picuri cu mii de fulgi de nea
Ce se preling alene în inima mea
Căci am îndrăznit să cred în tine
Amăgire-n nemurire.
Și-acum mă vaicăr că e frig
Sunt singur și nu mai am nimic
A trecut toamna și e totul înghețat.
Sîngele-mi irigă corpul
Ce e fierbinte, tot mai fiebinte
Și te visez că te-ai întors.
Mă uit afară
Deschid ochii mari...
E primăvară iar.
002.651
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Borcila Luminita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Borcila Luminita. “IARNA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/borcila-luminita/poezie/11546/iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
