Poezie

E V S N

1 min lectură·23 mai 2010

Mediu

am ieșit pe strada

din orașul cârtițelor

unde soarele nu e galben

iar oamenii nu joacă hora

pe acoperișurile cazarmelor

până în zori.

cutia poștala din fața casei mele

avea incifrată numele

zeului apelor minerale

îmbuteliate într-o fabrică mizeră

din partea de est;

șoarecii erau multicolori,

ceasul bătea 7 jumătate

iar ochii mi-au zburat instantaneu

cu aripile lor micuțe

pe o sârmă din vest;

urechile mi s-au desprins

de forța lui Jupiter

și au început sa înoate bezmetice

prin sudul apei înghețate

de pe parbrizul mașinii timpului.

m-am ținut de nas și de gură

să nu le pierd prin

intersecția de leucocite

din nordul norilor, însă,

m-am trezit… ciudat vis…

001.932

Boitor Valerian. “E V S N.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boitor-valerian/poezie/13941891/e-v-s-n

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.