Poezie
niciun cerc
1 min lectură·
Mediu
niciun cerc nu mă cuprinde pe de-a-ntregul...
o singură vedere e suficientă pentru a mă cunoaște
stau pe o margine de cer tot așteptând o piemie a morții
îmi suflu tocmirea în mâini până-mi reclădesc lutul
n-am să plămădesc mai mult de o inimă străpunsă de iubire
n-am să fac posologia vieții decât după întâlnirea cu mine
nicio boltă nu știe să-mi copieze privirea...
tocmai abisurile sunt cele care-mi luminează adâncurile
un gând mi se încovoaie precum salcia când îi cer adăpare
de-aș incrimina setea ca necesitate de a curge periferic
mi-aș sacrifica risipirile în trei dimensiuni
până după întâlnirea cu mine
nici eu nu mă ajung a mă veghea îndeaproape...
și atunci îmi iau reverberațiile sub formă de fluturi
le rup aripile negândindu-mă la suspinuri
și fac din ele ochi și contururi
pentru a studia în penumbră
cum cresc peste mine tăcerile
și cum se zdrobesc culorile între ele
niciun cerc nu îndrăznește să mă uite
023.098
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “niciun cerc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/1730688/niciun-cercComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BGCornel, un remix reusit, care pune intr-o alta lumina poezia originala. Multumesc de trecere si semnul tau lasat aici.
0
să nu-mi faci (vreun) rău când gravităm
niciun cerc nu ne va cuprinde pe de-a-ntregul
îmbrățișarea noastră e doar o trecere prin lume cu trupuri malformate
ca și două statui aruncate-n prăpăstii, Selin
o singură vedere e suficientă pentru a ne re-cunoaște
tu
râzând învârtindu-te dintr-o ploaie sfărâmată în zbor
eu
gândindu-mă trist
cum să amestec iluzia cioplită nefiresc
neomenească mișcare pe o margine de cer tot așteptând o piemie a morții
Selin,
n-am să plămădesc mai mult de o inimă străpunsă de iubire
și niciun cerc nu ne va cuprinde pe de-a-ntregul
uitându-ne
cu stima, blueboy