Poezie

echinocțiu vernal

1 min lectură·20 martie 2024

Mediu

lumina din mine a început să crească după noaptea trecută

mă simt mai ușor și mai înalt la suflet

întunecările mele s-au diminuat și au devenit sterpe

o dată cu venirea primăverii.

mi-am schimbat și căutătura...

ochii mi-au devenit mai surâzători și mai albaștri

încât și cerul își asortează culorile după ei...

simt un fel de osmoză între starea mea lăuntrică

și partea vizibilă a cosmosului

amândoi suntem mai calzi și mai colorați

razele piezișe ne străbat universurile

și înmugurim pe rând

-eu, pe la amieze visătoare

- el, la asfințituri răpitoare...

voi străbate primăvara în acorduri de cinteze

îmbătat de trăiri și zboruri

pentru a întâmpina următorul anotimp plin de lumină

într-o plenitudine a vieții,

îndrăgostită de ea însăși.

001.105

Bogdan Nicolae Groza. “echinocțiu vernal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/14178980/echinoctiu-vernal

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.