Poezie
plămadă
1 min lectură·
Mediu
ochii sufletului, curioși, au vrut să vadă
minunata și tânăra plămadă
a inimii, când află iubirea,
și-n toate cele, apoi, se pierde cu firea....
întâi e confuză, ușor speriată,
cum parcă n-a mai fost niciodată.
ba râde, ba plânge - când zboară, când zace-
un tremur ușor nu-i mai dă pace
după o vreme devine sigură și calmă
când simte alintul, ca mângâierea de palmă
și-apoi înmugurește, se face frumoasă,
ființa- ntreagă-i e luminoasă
iubirea ce o cuprinde tot crește, tot crește,
respiră, tresaltă. freamătă, trăiește...
plămada-i dospită gata - nimic nu mai e greu
inima
- prin fiecare iubire-
îl naște pe Dumnezeu!
001.532
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “plămadă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/14083920/plamadaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.