rădăcini

nu-mi găsesc locul nici aici

printre străini si codrii cu măslini și portocali

nici acolo printre concetățeni ce cumpără măsline și portocale

poate dacă ai fi tu cu mine să-mi potolești evadările

aș prinde rădăcini undeva

și aș aprinde focuri în jurul meu ca să nu mai pot pleca niciunde

să mă mistuiesc de atâta roșu și de atâta verde

de atâta dor și de tot atâta zbor...

singur de-aș prinde rădăcini m-aș ofili odată cu venirea primăverii

iar păsările mele din tâmple și-ar pierde mințile

aici în andalucia sau mai dincolo in catalunia primăvara e întotdeauna ca o iarnă tomnatică

mereu friguroasă dimineața și noaptea

nu categoric nu pot prinde rădăcini nici aici

voi merge altundeva unde munții miros a scoici

acolo mă voi depune și mă voi răsădi

hai vino la mine și mă udă...