Poezie
Sunt Douazeci.
1 min lectură·
Mediu
zece părticele calde, zece părticele reci.
toate mă-ntregesc pe mine - Douăzeci.
primăveri
și veri
și toamne
și tot atâtea ierni ce-au nins.
mii de dimineți
de seri
și Doamne...
ce sus e Cerul, neatins!
lacrimi, râsete, sudori plantate
în nisip când fură castele ridicate.
Viața împărțită-n două, iubiri și uri încinse
un milion de stele mari încă neaprinse.
douăzeci de miliarde
de drumuri ce pot duce oriunde...
eu visez, focul îmi arde,
însă fericirea mea se-ascunde.
sunt Douăzeci...
legat, pentru că-s unul
și nu pot fi în clipa asta
mai mult decât în clipa asta sunt.
nu pot decât s-aleg Drumul - singurul mereu prea scurt -
pe care chiar de am crescut și am pășit \'nainte,
voi fi mereu la început.
primăveri
și veri
și toamne...
și tot atâtea ierni ce ning.
mii de dimineți
de seri
și Doamne
tânjesc spre Cer să îl ating...
foc și gheață, împărat nemernic
somn și viață, slăbănog puternic
modestie. lăcomie. Tot. Nimic.
toate mă-ntregesc pe mine - Douăzeci și-un pic.
012.578
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Ghiorghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Ghiorghiu. “Sunt Douazeci..” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-ghiorghiu/poezie/13916279/sunt-douazeciComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ti-am citit cele trei poezii: foarte personale, inspirate - probabil, din viata personala;daca o iau dupa firul epic, esti foarte tinar si ai timp sa ajungi si la cer...importanta este aspiratia!
In orice caz ceea ce iese la iveala este tristetea profunda si nemultumirea:trebuie sa sedimentezi si sa scoti esenta...sensibilitatea o ai!!