Bogdan Geana

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

„peeste”

ACORDĂ CÂTE UN COMENTARIU UNUIA DINTRE AUTORII TEXTELOR „MB1 - Stai că ninge”, MARCATE CU STELUȚĂ ROȘIE.
LA URMĂTORUL CONCURS AI PUTEA PARTICIPA CHIAR TU ȘI TE-AI BUCURA SĂ PRIMEȘTI APRECIERILE CELORLALȚI!!!

Ți-am mai spus și o repet, când intri în poveste, când îndrăznești să rupi de logică sintagme clasicizate, când descrii lucruri ce nu mai sunt sau dacă mai sunt cheia e doar la tine ești regele tărâmului cu urlete de lupi. Dintr-un motiv sau altul nu ești constant, dacă ai fi, probabil că te-ai lăfăi pe nișa ta. Fă-ți și tu o schemă logică, un soi de DA și pune acolo toți tropii care te trimit în ancestral. Concentrează-ți mușchiul imemorialului. Tot ce nu se regăsește acolo e nu. Pe rețeta asta poți scrie ce vrei tu, inclusiv reclame la IPHONE. :) LUPII NU AU VOIE SĂ LIPSEASCĂ - poate nu ar fi rău să ne spui cât mai multe despre ei, dar nu din cărți, ci din cum îi vezi și îi înțelegi tu. Aforisme cu lupi ! :)
Dar să revin: ai poveste, ai eres și mundan, ai o structură muzicală pe care o dispecerezi foarte discret. Iar „țurțurii cu dulceață” creează efectul dorit față față cu „hula unui veșnic divin”. .

Eu aș fi repetat moș Gerula, ca zgomotul cadențat de la sania pe zăpadă la fiecare 2-3 versuri noi...

voi face un apel, însă nu agreez ideea de a regândi pe genunchi o modificare a regulamentului, așa prost cum e el. Și nu agreez în primul rând din experiență. Am ieșit la zăpadă, ne simțim bine toți, o echipă conduce detașat și vine propunerea de a se retrage bonusurile primite pentru bulgăre în umăr și în cap. Ce crezi, bătaia mai continuă? Îți spun eu, NU.
Așadar am ieșit să ne distrăm, noi ne distrăm. Mai bogați, împliniți și amuzați plecăm noi, nu necombatanții. Ei intră să își vadă strict aprecierea textelor lor. Altceva nu îi interesează. Eu zic să o lăsăm așa și mai vorbim.

chiar dacă eu văd omuleți verzi. Sau poate tocmai din acest motiv. Din nou felicitari!

băi, nu mai joc, Ai dat cu gheață! :)
Iarna ta e de rău, mi-e clar, dar eu văd secvențe din Doctor Jivago, și nici ălea nu sunt de bine, să știi :)) Iar la Nabokov, eu văd onduleuri, dar nu din părul Lolitei, ci al lui Charlotte Haze. Și e de rău, să știi, că Humbert Humbert e pe interes . Chiar dacă îl revendici din Aleph, poemul tău este, pentru mine, de mare efect.

înscrierile s-au încheiat aseară, înainte de ora 23.00. Puteați să vă înscrieți și fără acces la mail, dacă ați fi urmărit desfășurarea lucrurilor. Din păcate la concurs nu vă mai puteți înscrie acum, însă, puteți contribui la concurs comentând textele care vă plac cel mai multe. Comentariul dumneavoastră valorează câte un vot, chiar dacă ce aveți de transmis nu e de bine. Vă așteptăm.

un balet tematic cu un singur bulgăre, care, strânge pe carnea sa prin inacțiunea unui înger cu aripile lăsate, toate nespusele acestei lumi, strat după strat. Miroase a psalm, la fel de mult cum miroase a imn dedicat lui Sisif, unui Sisif care ar putea, dacă ar vrea să se transforme în discobol, dați fiind și parametrii motrici ai respectivului. ;)
Solemnă desfășurare a reordonării mondiale.

Felicitări!

nu e prima oară când ți-o spun că versatilitatea ta mă face din cale-afară de invidios, E o versatilitate foarte pământeană, asta fără să excludă etericul, însă îl surprinde în acele puține clipe în care își odihnește oasele, lungit, pe pământ. Și e suficient pentru tine ca să știi tot și să spui tot despre o lume de vis. Probabil că de vină e faptul că, având mereu tradiționala sârmă românească la tine, adică un fir de iubire. Aprinzi întunericul, înfășurând siguranței un fir de iubire, cam cum mama lui Nică a lui Ștefan aPetrei închega apa cu două picioare de vacă. Pui reflectoarele de lagăr pe fugari cu aceeași eleganță cu care, ca o zână a zăpezii poți încremeni orice. Interesant la tine este că lași clipa să treacă. Încremenești numai omul. Ca într-o cameră de criogenizare. Ca să revin la versatilitate: tu respecți fără niciun compromis tema, oricât ar fi ea de stupidă și îi dai sens, Asta e o mare artă, care iese în evidență mai ales la probele impuse. Felicitări!

Îmi plac femeile din accidentul tău în care peste memorie s-a prăbușit, la curbă, o betonieră de 100 tone. Îmi place Fata Mării și îmi place naiada Crișului Alb. Și nu pentru că mă uit numai după fuste, ci pentru că sunt foarte atent la zâne și la vrăjitoare. Iar la tine, prezența femeii este inexorabil legată de un luciu de apă, fie el chiar un strop dolofan, dar mic, cât unghia, căzut pe masa de bucătărie. Nu ai cum să nu vorbești de o mare doamnă a sportului românesc, Elisabeta Lipa și să nu vezi un luciu de apă. :) Acestea fiind zise, poemul tău este unul alchimic, traducerea ta liberă după Hermes Trismegistos. Mi-a trecut un fior rece pe spinare. Era un junghi de la poziția ghiocelului, tot dar m-am speriat. Mă bucur că sunt și eu părtaș la facerea lumilor tale. Și te rog să continui. Și ca să închei și puțin dojenitor: nu te lăsa incomodat de tema impusă cu ninsoare :)

Felicitări!

la implicare celorlalți, care ar trebui ca prin votul lor să facă diferența. De îndată ce termin de dat cu părerea voi înlocui temporar anunțul și regulamentul cu un apel la vot,

Nu-i nimic, data viitoare vom genera ceva mai performant. Și eu aștept să văd cu ce vine Leo, ca să închidem cercul.

Dar dau și eu. Băi ce mi-ai făcut! Ca să încep cu o glumă, acum mulți ani, la Budapesta mi-am însoțit un prieten (avea să îmi devină) la o vizitare de apartament, El nu știa maghiară, eu știam, el trebuia să își închirieze o locuință de serviciu, eu aveam. Toate bune și frumoase, omului îi place, proprietarul are tot interesul să facă contract (mai ales că era girat instituțional)și de atâta încântare amicul meu se apropie de o plantă uriașă, verde, într-un ghiveci tot atât de mare, și spune, cu entuziasm: și florile, îmi plac foarte mult, am să o ud, am să o ud, să știți! Moment în care proprietarul tresare în barbă și spune, cu un cinism superior: e de plastic!
Acum să revin. Sunt un împătimit al mitologiilor urbane. Prin urmare, dacă tu îmi spui mie că omul de zăpadă de peste drum era Dumnezeu am să înțeleg de ce doi dintre amicii mei din copilărie nu au avut noroc în dragoste: unul s-a însurat cu o femeie foarte urâtă și celălalt cu una foarte frumoasă. Problema e că s-au despărțit, între timp. Și asta numai pentru că prin adolescență, în loc să facă și ei un frumos om de zăpadă, au făcut un mare falus de zăpadă.
Și mor după pseudo idoli. Ca floarea ta de „plastec” de la IKEA. În locul fetei-clepsidră. Îmi amintește de Bacovia:
„Sub streşină, cerdacul
Se-ntunecă mâhnit;
Stă rezemată-o fată
De stâlpu-nzăpădit.”

Dar nu e ea, Măcar bine că e floare că putea să fie Elle Page :)

Finalul tău este spectaculos:
„fulgii amestecați cu de ce-uri
transformă totul
într-un banal tratat de metafizică utilitară”
Este ca și cum aș spune eu:
„ionel a primit o bomboană cubaneză
de la un bătrân în halat de atelier
care își repara în fața blocului mașina,
după care a desenat pe trotuar,
cu cretă colorată, teoria asamblării
raportată la formarea roiurilor de galaxii.”

Felicitări!

Poezia asta ești tu! Pur și simplu tu. Nu are cum să nu-ți placă acest ritm controlat, într-un cadru bine definit de câteva jaloane pe care le perpetuezi, cu diverse măști sau costume pe ele, ca într-o comedie generată de slapstick și de încurcături de identități (qui prod quo). Produsul tău, respectând cu sfințenie rețeta este impecabil și, conform tradiției, de sezon. Acum ce mai contează că la tine e sărbătoare tot timpul anului? Sunt convins că și dacă trebuia să scrii o poezie despre Pasta de dinți, tot estival ți-ar fi ieșit. Pentru că ai ludicul în sânge, mi-e teamă că un vampir v-a mușcat la pachet și pe tine și pe Liviu Nanu.

P.S.
Mi-a fost teamă că vei fi cameleonic și te vei pierde. Felicitări pentru asumare și sinceritate. Coșbuc merită oricând oxigenat!