addenda la insuficientul psalm 77

spune si tu, am scos hainele de iarnă

dar continuăm să lingem înghețată,

ce treabă mai e asta, solomonarule?

cui îi va reveni datoria de a stinge

cel de pe urmă lumina,

cine va comanda un meniu pe bază

de gheață şi zăpadă doar pentru a justifica necesitatea bistrourilor,

cine va mai opera pe cord deschis torace

goale de conținut, cine va lua primul

hapuri false pentru boli ce nu au atacat niciodată

sufletele moarte?

cine, când ne ia oboseala

ne va face o cafea tare și dă-i și

luptă și luptă și dă-i

(mesaj pentru toți reacționarii: dorm ca un prunc

după o doză mare de cafea neagră!), dar totuși

cui, mai bine zis, i s-au atribuit drepturi supraomenești și pentru ce

în definitiv, că pentru cine - eu unul m-am

îndoit o singură dată, când

rapidului i-a fost scos golul din poartă

și bucuria din străfunduri și din strămoși -

dar nu mai e cazul.

ca să înțeleg vreau să cunosc împuternicitul.

spune și tu, am scos hainele de iarnă

dar continuăm să ieșim diminețile în tricou,

pentru că după prânz temperatura crește cu minim zece grade

și o haină în plus se traduce printr-o grijă

în plus;  ce treabă mai e asta,

solomonarule?