​crestomație cu nud, glob de cristal și crăciun suplimentar în an bisect

ca pornire debilitantă remarc ușor

predispoziția de a înveli obiecte.

globurile de sticlă înfășurate în vată medicinală

altădată prevesteau crăciunul

împreună cu diverse alte texturi pentru o gamă nesfârșită de sentimente.

îmi repet o vreme așa cum și mie

după care, stavilă în calea uitării, mi-o tatuez

în loc luminat, în loc cu vedere,

ung locul cu alifie, zâmbesc fără de voie amintindu-mi bancul

cu Alifie și accept ca de-acum încolo mânecile lungi

să mă însoțească pretutindeni și să îmi devină legământ de tăcere.

după care mi se întâmplă acel așa cum și mie...

-cu alifie sau fara alifie?cu alifie...

în regulă, Alifie,vino încoa!!!- frumos globul meu

de cristal, la predare mi se și oferă spălat, lustruit,

iau un loc într-însul și privesc lumea panoramic

pe ecran convex, iar tu râzi de mine că am

fisheye, și că te văd altfel decât ești tu, vlăstar al Atropinei,

așa cum și mie... îți mai spuno singură dată și

înclin centrul de greutate al bilei de cristal,

începe să ningă, o duzină de pești ciugulește

boabe și găvanelor mele căscate li se face sete

invoc crăciunul și astup puțul de ochi cu

cocoloașe succesive de vată medicinală.

ți se face frig, sparge blestemul și strânge-mă nebună la piept

ca pe un hamster ud, expus pneumoniei, am orele numărate

și legate cu ață roșie de degetul mare de la picior, în timpul ăsta

îți învelesc inelul cu piatră de terasament cu trupul meu atât cât mi-a

mai rămas, așa cum și mie... și îmi pun ca dorință, să mă ții așa,

ca într-o menghină, la bine și la rău, până când viața ne va

despărți, tu să pleci la muncă în italia și eu să servesc drept model

pentru tamagotchi, între timp, de prin geamul deschis un grup de

reacționari frizează ridicolul strigând „vom muri și vom fi liberi!”

așa cum și mie...

mi-ar plăcea să și ție