Poezie
Oda femeii
1 min lectură·
Mediu
O! femeie, salas al fertilitatii si izvor de viata.
Bogate coapsele tale, semn al fertilitatii !
Plini sinii tai, izvoare de viata !
Coapte buzele tale, gata de cules !
Adinci ochii tai, tarim al pierzarii !
Limpede pielea ta, freamat al dorintei !
Repede parul tau, suvoi dezlantuit !
Marmoree umerele tale, scinteie rupte din soare !
Fildes piciorul tau, cuprins in chinga unui sarut !
O! femeie, minune-ntre minuni
Si capodopera a Celui Prea Inalt.
O! femeie, rodul care daruieste
Si darul care rodeste
O! mireasa a destinului omenesc.
Cita intelepciune in frumusete,
Cita frumusete in femeie
Ai pus Dumnezeule
La inceput Frumusetea n-avea chip
Si cineva L-a intrebat pe Dumnezeu:
Doamne ce este Frumusetea ?
Si Dumnezeu dind chip Frumusetii,
Facu femeia.
Femeia este chipul Frumusetii
Frumusetea este chipul Intelepciunii
Intelepciunea este glasul lui Dumnezeu.
Femeia intrupeaza Frumusetea
Sculptata cu dalta Intelepciunii
Femea-i salasul Frumusetii
Si Frumusetea este haina ei.
Femeia-i tril de privighetoare
In noapte de primavara
E parfum de orhidee,
mireasma-mbatatoare
Asa vrut-a Dumnezeu :
Ca Frumusetea sa fie vioara
La care Intelepciunea
Cinta femeia
O, cita frumusete in intelepciune !
Cu adevarat femeia-i darul lui Dumnezeu.
017126
0
CP