Poezie

Omul și Viața lui

Sau între vorbă și faptă

2 min lectură·20 decembrie 2012

Mediu

Să biruim! Să biruim tot!

Nămeții și viscolul,

Iarna și orice alt anotimp,

Steaua, soarele și luna,

Tăcerile private și cele publice,

Încărcate de absențe inutile,

Și cam tot ce mișcă sau stă

Sau face sau nu face nimic.

Viața, entitate separată și gălăgioasă

Încă râde înfundat sub pernă.

Nu vede nimic de biruit de vreme ce

Nimic și nimeni nu i se opune

Sau i s-ar putea opune.

Nici Moartea nu o interesează,

Viața a primit acum multă vreme putere asupra ei

Și doar ca în jocul ăla de Heroes 3, se mai luptă cu Moartea

Pentru puncte la experiență sau pentru câte un om-artefact

Pe care vrea sa îl mai păstreze pe aici.

Biruința sau înfrângerea sunt prea omenești

Gesturi a căror valabilitate rămâne pururi subiectivă

La ultima mea tentativă de a pricepe drumul

Pe care Viața mea și l-a ales mi-a tăiat-o scurt

Ea e Viață deci asta știe să facă, să trăiască,

Eu am ochi, gură, nas, picioare

Pentru a le folosi ca atare

Orice altă întrebuințare, neconformă cu destinația lor,

I se pare cu adevărat o pierdere de timp,

Filosofia și poezia sunt pentru oameni,

Poveștile nu o interesează, când le aude cască de zici că înghite Pământul.

Viața e ca un om de afaceri, vrea să facă și face,

Nu stă, nu tace, nu privește cu orele orizonturi

Altfel spus, orice entitate care nu e umană în sensul

În care suntem noi, e foarte preocupată de a trăi omenește,

Numai oamenii, prea plini de umanism, caută supranaturalul.

Fiecare cu ce-l doare.

001.073

Bodea Diana Mihaela. “Omul și Viața lui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bodea-diana-mihaela/poezie/14020305/omul-si-viata-lui

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.