Poezie
Iubirile noastre reciproce, iubiri pulmonare
1 min lectură·
Mediu
Sângele pe care l-am scuipat în seara asta
fierbinte ca o lavă pornită din plămânii pământului
a definitivat metastaza în care șădea comod o iubire aiurea
căreia i-a mai fost dat să trăiască două ceasuri cosmice
doar dintr-un simplu caprinciu pe care mi l-am exprimat
într-o zi de ieri gestantă cu o moarte
Viața nu are frontiere
Mi-ai zis că sună sadic, eu am râs puternic
și te-am rugat să te uiți în jur și să-mi spui onest
că nu vezi tu cum toate renasc, cum toate se schimbă
că moartea, asta cel puțin, e una care naște prunci de viață
că ea a ucis, cu plăcere, tot ce a fost rău în noi și în jurul nostru
și probabil o va mai face și de acum încolo
Sunt aerul tău, ești aerul meu
Iar aceasta moarte, dătătoare de viață
ne va căsători ucigând falsa libertate de care suferim
redându-i iubirii noastre nemărginirea și grația dintru început
dimpreună cu cu niște rădăcini cărnoase care vascularizează
viața noastră unul lângă altul, legându-ne de plămânii pământului
și atfel vom putea respira la adăpostul unui pântece invincibil
amor nostrum terra noastra
002.661
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bodea Diana Mihaela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 188
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Bodea Diana Mihaela. “Iubirile noastre reciproce, iubiri pulmonare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bodea-diana-mihaela/poezie/14084271/iubirile-noastre-reciproce-iubiri-pulmonareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
