Unele cuvinte fierb
doar pe nisipul bolnav de insolație.
Numai atunci marea din ele
se evaporă
lăsîndu-și sarea albastră
în care toți văd cerul căzut de sus
cu păsările lui solare,
lăsîndu-și
Și rămășițele luminii
fac umbre pe pămînt.
Le sudează la un capăt de corpuri,
le lasă tîrîte de ele...
Daca se surpă corpul
se surpă și umbra.
Te poți desprinde de ea
cînd te înalți,
deși ați
Timpul parazitează în noi
pentru ca suntem vii...
Þi-am cedat oxigenul
plămînilor mei...
l-ai închis într-un recipient
și-ai evadat pe lună...
erai convins că nu există
nici timp
Pumnul ce bătuse neîncetat în ușă
se desfăcuse brusc...
Posesorul lui își amintise
că traiectoria destinului său
ar putea să se deformeze
sau chiar să se desprindă de palmă...
Și atunci ce
Un cerc pare oval sau o dreaptă
din profil...
Suntem pasionați de tir
și nu uităm să tragem în țintă:
\"Cercul nu e cerc!\"
\"Cercul are identitate falsă!\"
\"Se crede perfect și
S-a lăsat o ceață atît de albă și deasă,
încît nu te pot vedea...
nu-ți mai văd nici ochii...
Fulgii sinucigași se mai strecoară
printre gene...
Poate i-ai închis
și timpul s-a oprit...
S-a
Se îmbulzeau venele printre mușchi,
se aglomerau sub piele,
se repezeau să iasă cu tot cu inimă
de parcă începuse
numărătoarea inversă
urmată de-o explozie.
Se zbăteau ca șerpii decapitați,
se
Pe jos ziare îngălbenite de toamnă,
tu treci grăbit...
pășești pe ele...
De-o vreme nu-ți mai pasă
de mass-media.
O eviți pentru că induce în eroare.
Ce rău îmi pare!
Tocmai trecusem și eu pe
Suntem orbi-așa ne naștem toți...
Un orb nevăzator nu e mai nefericit
decît altul văzător.
El crede în nimicurile celor
văzători: lumină, cer, pămînt, oameni...
Le visează abstract,
le
E întuneric și rece
în celulă...
Umbra gratiilor îmi frînge trupul.
Lampa se sparse ieri
și lumina zace răvășită
printre cioburi...
Ecoul pașilor de înger
îmi mai vibrează în timpane.
Miroase
Oamenii știu că totul începe
de la un atom.
Au știut să-și folosească ochii,
încît i-au aflat și dimensiunile
aproape nule.
Și nulitățile sunt importante
pentru oameni.
Au știut că totul,
Ne dai trei sfere.
Unii iși aleg una,
alții două,
alții patru,
iar ultimii rămân
cu spațiul dintre ele
și sunt fericiți
pentru că o sferă
se poate roti doar
pe ceva la fel de perfect,
și
Mă simt ca o variabilă
lîngă o constantă reală.
M-au închis între paranteze
pentru că port un minus
și aș putea infecta celelalte cifre...
M-au raportat, m-au comparat,
mi-au extras și
Liniște...și ceasul suspină enervant
dupa pașii orelor.
E o goană insuportabilă
între pulsul meu și secundele lui.
Victoria e de partea mea...
Cît aș dori să se prăbușească
ca nisipul în
Zaruri aruncate de El,
zaruri albe, zaruri de nea...
Zaruri aruncate de Lucifer,
zaruri negre, zaruri de noroi.
Toate ajung pe Pământ-
o masă de joc.
Suntem o lume de zaruri,
o imagine in
Nu-mi place jocul de cărți.
Nu pentru că aș pierde
de fiecare dată,
ci pentru că există
cel puțin o carte umilită la disperare,
o carte nedorită,
dar fără de care jocul nu ar fi posibil.
Așii
S-ar putea să cadă luna.
Ei și ce, rămân stelele...
S-ar putea să murim cu toții odată.
Ei și ce, rămâne Pămîntul...
S-ar putea să nu mai putem iubi.
Ei și ce, rămâne speranța...
S-ar putea să
BO