Poezie
Euthanasia
1 min lectură·
Mediu
port în mine poemul care nu s-a scris
ca pe-un rug funerar în care mă arunc cu brațele desfăcute
pedeapsa capitală pentru toate gândurile neterminate
serile lungi în care mă-nfășor în dragostea ta
ca într-o rimă albă
îmbrac stelele în cămașă de noapte
sunt mici părți care ne lipsesc
microorganisme devotate tăcerii
viața intră în joc și împart cărțile
ca o injecție letală pe care mi-o administrez din principiu
a nu știu câta oară
îmi spun că moartea e o incizie
făcută pe-ntuneric de un călugăr orb
013.147
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bianca Dan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Bianca Dan. “Euthanasia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-dan-0036538/poezie/13989927/euthanasiaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
(gânduri și sentimente neterminate;
ne-mpărțim singuri cărțile
într-o rimă albă
în locul călugărului orb)- poate!
Un poem profund, cu simboluri
ce-și așteaptă decriptarea.
Ileana