a murit tata

\" Dacă omul ar acorda morții măcar un minut pe zi de meditație, conflictele în care ar fi implicat și-ar micșora importanța și soluțiile cele mai rele l-ar speria mai puțin, ar fi oricum mai îndrazneț și s-ar bucura mai mult că există. Suntem însă făcuți să nu putem concepe în noi înșine că am putea muri, să simțim că totul s-a sfârșit, fiindcă astfel știm prea bine că într-o bună zi va trebui să pierim. Ei, da gândim,.dar această bună zi va fi cândva, nu acum, până atunci, ehe, mai este! Și continuăm prizonieri ai forței noastre vitale, să mărim nemăsurat, cu secretă și puternică lupă, gesturi și cuvinte care ne chircesc sufletul. \"
Marin Preda : Cel mai iubit dintre pământeni

primul vers e puternic, iar finalul percutant, dar restul e doar conținut diluat, palid, ușo dezechilibrat de insistența cu care pedalezi pe o serie de simboluri (îngerul, imaginea paternă, inhibitorie) care se-arată șubrede, nesusținute de ceva puternic.
biografismul (sau impresia de biografism) ar putea fi un liant între autor și citotor, atâta timp cât ar avea lizibilitate și pertinență, plus o mare forță intrisecă.

Ai uitat diacriticele. te rog completeaza si biografia.
Acum referitor la textul tau:
Subscriu la ceea ce a spus Olga.
Dar imi place, se simte prezenta autorului (a ta)dar poate ar trebui sa renunti la unul din \"si\"-urile din ultima strofa.

e minunat poemul,gabriel

versurile se ascund perfect în spatele titlului.....cum spui tu:toți suntem datori cu o moarte,,,asta mă liniștește cand mă gândesc...știi ca ești un om deosebit pentru mine,incepând și sfârșind cu poeziile tale,care mi-au incântat vederea și mi-au mângâiat de atâtea ori sufletul.....imi pare rău ca am răspuns la întrebarea ta cu un NU,dar stii că după orice NU,se ascunde un DA mai bun.Am o replică la poezia ta ,,Să pot să mai visez,,..Și imi trebuie sufletul tău,așa cum mi-ai scris tăcut,pe prima pagină din carte,sunt versuri,opt...cu asta ai pus intre noi o despărțire apropiată.Nu te-aș răpi,căci lumea mea este mică,nu este o lume mare de poezie ca a ta,și am așteptat mereu că-mi vei spune:,,ce dragă-mi ești,când nu mai ești un vis........