Poezii

oare o să-mi aduc aminte peste ani că dragostea noastră astupa gropile pe virtuții oare o să mă mai cauți prin pat la fel ca pe ugerul vacii foamea dintâi de vițel oare o să-mi aduc aminte peste

Martie rar Martie greu Ce mai faci tu tatăl meu M-am făcut bărbat de-o dată Tot deschizând Poarta din gând Și păzind-o descuiată Ei tot îmi spun Să nu te-aștept Că doar uitarea e

fără tine aș uita repede toate culorile lumii. fluierând în negru copleșitor, aș chema lăutarii la porțile cerului s-ar rupe de beri ușa frigiderului aș prețui libertatea ca un naiv

Ai devenit ceva ce nu-ți mai semăn Ceva între ferigă și delfini Ești înțeles cu toate să te-acoperi La rădăcina florilor de crini Te faci iar început –

Motto -“…Și mă gândesc că suntem două ninsori, de-o parte și de alta a aceluiași munte, ca două mâini de creștin în rugăciune, iar între ele sfântul duh, care nu se vede, dar

într-o bună zi am să fiu rău. tusea mea veche – tropot sălbatic, meschin de cal negru desperecheat printre mall-uri pierdut muribund hohotind în alcooluri tusea mea ca desfacerea sticlei de

Am să mai trec o dată apa cea amară În mărul copt al spaimei să purced Acum când nici nu știu ce să mai cred - Cine pe cine-a început să doară? De

și cred ca suntem intr-un fel orfani eu ma îndur sa cred ca doar de tata dar nu justific sec victimizari ci strang doar evidentele din

Sı uıte iti promit femeie ca am sa-ti fiu barbat Ca am s-arunc prastia daca mi-o ceri Si am sa port bastonul de la o vreme-ncolo Desi am ursuleti de plus in care var pastilele de

vezi tu doamne cum te crezusem bland si batran si-apoi constient si atotstiutor si mai apoi m-am indoit si-apoi iar am crezut iar tu erai un pusti de 12 ani care joaca fotbal pe cel mai mare

hai jeane poarta nimfa in gand prin cucuruz atentie la rochii swarowsky sta pe poale spune-i cum faci tu tuica recita-i din urmuz orice dar nimfa supla curand sa nu se scoale nuntasilor

ce să mă fac fără tine gimel a închis definitiv la \"cățeaua leșinată\" soarele e lat ca noi dimineața și vin văduve-n zori să îl adune la tămâiat ce să mă fac dacă îngerul cere pahare și

la carciuma am avut primul vis cu natanhiel. se face intuneric in dosul paharului si apoi lumina in creasta cocosului rumen din gand. trecea natanhiel cu aripile ude cu un fel de geamat se

putea sa te cheme lolita (aveai ceva de nabokov in mana) la fel cum putea sa te cheme cineva din bloc sa nu vezi cum ma calca masinile rand pe rand ca o familie risipita de ursi pe cel sortit

as fi putut sa iau pastila la timp sa mananc sanatos sa beau mai putin sa termin cartea lui pablo neruda sa vindec oamenii cu poeziile mele sau sa ii angajez sa nu pariez in patimile lui

Spune-mi ce faci acasa mama cand vine primavara asta Si prohodesc lumini ciresii si n-ai nici bani de lumanari Eu bat orase inventate precum isi bate trist nevasta Gondolierul complexat ca nu

A venit mai intai o caleasca din lemn de mahon In care o rusoaica rotunda si galesa de dor si de votca Cernea in samovar intamplari de departe... A venit Dumnezeu intr-o joi si s-a lovit de

Mai am in cap doar poza galbena din \'40 In care pareai detasata de fapte reprobabile si de istorie Ca o tarfa trecuta prin paturi umile de sergenti Catre altarul unui general imbacsit cu comenzi