Poezie
echilibru pe o balanţă a nimicului
1 min lectură·
Mediu
e prea târziu acum să fac un pas înapoi
să trăiesc prezentul trecut
trecutul prezent
pentru că în mine
înfloreşte zi de zi neputinţa
este pentru o clipă acum
pentru atunci alt acum
picioarele îşi taie singure gleznele şi tălpile
fug de mine
e o situaţie absurdă,
o încrâncenare de gesturi
ca un ghem de lână artificial clădită pe verbe
încerc să readuc acel pas
înapoi
prin mine
să trec mai departe
echilibru pe o balanţă a nimicului
aşa mă definesc într-un acum de acum
pentru un acum
de atunci
nimic nu mai pare ireal
în afară de
colivia următoare
care seamănă tot mai mult
cu o cuşcă
o voi transforma mental într-un câmp
pe care cerul
a devenit iarbă
iar aerul pe care-l respir
când reuşesc să evadez
este micul background de care
îmi anin
toate visele
cu cleştii din lemn ai bunicilor
e o velinţă umedă în care vreau să rămân
lichidul amniotic al suferinţei încă netrăite
un giulgiu al unei vieţi dintr-un acum
trăit într-o zbatere
prin sine
cu sine
Anne Marie Bejliu, 9 decembrie 2019
001.916
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 179
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “echilibru pe o balanţă a nimicului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14143243/echilibru-pe-o-balanta-a-nimiculuiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
