Poezie
mă-ntreb şi tac în mine
1 min lectură·
Mediu
mă-ntreb adeseori
de ce e cruntă viaţa
din încruntări se naşte
zâmbeşte la final
şi mai întreb izvorul
cuvintelor ce naşte
pământul printre stele
şi cruci furtuni
şi ploi
mă-ntreb adesea dacă
din trupul nostru creşte
vreun pom cu roada dulce
când la final de vieţi
rămânem ca o navă
ce şi-a pierdut catargul
în încercări mai grele
sau mai uşoare-n doi
sau în singurătatea
neasumată-n piatră
şi de ce umbra tace
şi naşte întrebări
când un răspuns se-aşterne
tăcut în valea mare
sub dealul de uimire
plin ochi de rugi
prin noi
trecând alene/grabnic
cu paşi greoi/uşori
mă-ntreb şi tac în mine
cătând un sine aspru
apoi cătând spre cer
cu ochii goi prin lacrimi
tot înmulţind o rază
născând într-o privire
geometrii de frunze
stejarul îmi răspunde
c-un scârţâit anume
iar nucul îşi foşneşte
palmele prin gânduri
în amintiri lumina
îmbrăţişează chipuri
fotografii pe masă
şi-un scaun plin de taine
leapădă-ntruparea
păstrează umbra-ntreagă
aud cum râde clipa
în suflet de copil
Anne Marie Bejliu, 2 septembrie 2019
001.949
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “mă-ntreb şi tac în mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14140746/ma-ntreb-si-tac-in-mineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.