Poezie
mă bucur apoi te întreb încet: pot să plâng?
1 min lectură·
Mediu
turnul cuvintelor a devenit inutil
în clipa în care am atins cu obrazul
singurătatea
totul s-a încheiat
naivitatea lipsa de vlagă
forța interioară a inimii
nimicul l-a acoperit
copilul de sticlă a început să cânte
singurătatea l-a plăcut
banca așteptărilor s-a frânt
la un capăt stau eu la celălalt
ceea ce a rămas din mine trecut
totul se frânge într-o clipă
în jurul crucii cei rămași aștern răsaduri și flori
multe flori albe și galbene
ca o prietenie neterminată
sau
o înțelepciune accesată în esențele ei
profunzimi fără de început fără de sfârșit
în liniștea rugăciunilor
prezentul zgârie clipa ca o pisică albă
umple coșul metaforelor vieții
și tu aștepți să mă bucur
bine
mă bucur apoi te întreb încet:
pot să plâng?
Anne Marie Bejliu, 26 mai 2018
001.235
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “mă bucur apoi te întreb încet: pot să plâng?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14126372/ma-bucur-apoi-te-intreb-incet-pot-sa-plangComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.