Poezie
zâmbește incolor
1 min lectură·
Mediu
zâmbește ca un plop
când stelele îi scutură năduful
după o noapte plină
de gânduri rătăcite
când răscolind pământul
în căutarea firii
te-ai așternut cenușă
pe o oglindă fină
în care îmi priveam
un vers născut din lună
și-un corn de lut aparte
cu frunzele-așteptării
umplut până la rouă
plimbat de vânt prin lume
în căutarea ta
zâmbește prin lumină
să te găsesc mai lesne
și nu uita iar pragul
de-odihnă-n care verbul
a fi devine mirul
cu care ungi un ram
și creștetul de piatră
statuilor din cuarț
zâmbește incolor
când răsărit de soare
atinge libertatea
pe-o aripă de aur
fugind din lutul aspru
învață zborul tandru
al păsării de apă
când în visări nebune
nălucile-o ajung
aruncă-n ploi tristețea
cuvânt dintâi înalță
prin tine orizontul
respiră înălțare
când coborâ-vei gestul
la limita de gheață
să-ți amintești o rugă
să te întorci curat
Anne Marie Bejliu, 11 mai 2017
001.303
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “zâmbește incolor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14107025/zambeste-incolorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.