Poezie
un cântec aparte
1 min lectură·
Mediu
nici un melc nu tace
îmi șoptește frunza pe care au dormit
multe generații
cochiliile au umplut-o de povești
ea stă aninată de gard
o privesc e verde și iubește spiralele
între ea și timp stă toamna
privindu-mi vârstele și tăcerile le ia pe rând
în palmele ruginii
și le acoperă de soare
am auzit melcii cum fâșâie prin frunze
un cântec aparte
cel al spiralelor cochiliilor care
m-au fascinat și în copilărie
le căutam capătul nu-l găseam
și atunci
așezam melcul pe o altă frunză
cea veche striga la mine singurătatea
aceluiași cântec prins în spiralele toamnei
care
nu încetează să-mi privească vârstele
învelindu-le în soarele amurgului
unei încercări
și-apoi alta și alta
pentru că
nimic nu se termină niciodată
totul crește
Anne Marie Bejliu, 5 aprilie 2017
001.178
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “un cântec aparte .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14105420/un-cantec-aparteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.