Poezie
iubirea asta doare
trăiește, mamă, pasul acesta care ne frânge
1 min lectură·
Mediu
ard clipa pe ape
în geometrii aldine
odată pasul cântă
ființa-n colb coboară
și se ridică umbre
călătorii pornesc
a-mi fi strigare-n moarte
și-n viață încropesc
spiralele nebune
din maci de gând dormind
te chem iar răsturnare
valorile-mi sunt calde
esențe de-nceput
și-n fiece petală
mă regăsesc gemut
cernută-mi este umbra
prin site dense grele
pe palmele-ncercării
pășesc adesea oarbă
când mama reînvie
după o scurtă moarte
reînțeleg că-n viață
spre bucurie curg
din fericiri minciuna
se scurge ne-ncetat
și-atunci las totul baltă
în ăst pământ otravă
cu oameni goi în sine
și-aleg nou început
de fiecare dată
blocaje-și reîncep
dansul nebun de iele
mi-e frică-apoi iar calmul
se-așterne-n fire drept
trăiește, mamă,
pasul acesta care
ne frânge
trupul între brațe
adesea ți-l voi strânge
iubirea asta doare
și-acel azi îl trăiesc
mereu cu spaima-n suflet
că omu-i simplu cuget
ales să umple spațiul
și colbul drumul cerul
i-un trecător ascet
Anne Marie Bejliu, 25 iulie 2016
001.377
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 47
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “iubirea asta doare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14094900/iubirea-asta-doareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.