Poezie
te duci lumânare cuminte
1 min lectură·
Mediu
gând suspendat de pleoapa cuvântului
ca orice clipă veselă
sau ca o mască a răsucirii nevoilor
lemnul icoanei cântă
te duci lumânare cuminte în fața ei
și arzi
în întunericul sălilor mari
nu te mai pierzi
te risipești
adunându-te într-un singur cuvânt
răzbate ora
veșmintele îngerului
iar aripile
învelesc și ele piatra din mâna ta
prinde glas
tu alegi tăcerea
ca un mim care a ordonat replicile ei
odată cu
gesturile liniile punctele
arcele de gânduri
am scăpat de reflectoare
câtă bucurie
într-o scenografie aproape
de absurd!
exclamă el
mimul cuvântului dintâi
în el cade totul la final
și el
Anne Marie Bejliu, 10 iulie 2016
001.089
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bejliu Anne-Marie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Bejliu Anne-Marie. “te duci lumânare cuminte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bejliu-anne-marie/poezie/14094338/te-duci-lumanare-cuminteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
