Basoldea Iulian

Recomand celor ce vor Hazul scriitorului Tratamentul cu nămol La Gura...(H)Umorului!

iute ți-ai schimbat părerea de la sare la piper, ieri ți-era gustoasă \'limba\' azi nu-i nici l-atelier!

dacă nu asculți tăcerea când iți vorbește umilă, dacă nu asculți cântecul ploii rătăcit în eter, dacă nu asculți cuvintele pierdute în vânt, dacă nu îți asculți instinctu de visător... ești un

Pentru noi care adesea Ne-îmbătăm c-o epigramă Să ne pună editorul Nu-n Atelier ci-n... cramă!

Sunt fericit cum altul nu-i Căci pot în voie să respir, A-închiriat soacră-mea casă În pitorescul...cimitir!

Te-îmbrac, să mor, ca în reclamă Îți dau și-un milion de lei Să-mi pui pe site o epigramă, Să moaraă copilașii mei!

m-a apucat melancolia de cot și m-a scos la plimbare prin parcuri ca o amantă dintr-un secol trecut fluturându-și parfumul exotic pe alei pierdute în timp. zefirul încântă castanii cântând

Să-l chemi pe câine cuțu-cuțu Pân\' ce cuminte-ți linge mâna, Atunci îți pregătește șutu\' Și diplomatic trage-i una!

scoate-ți unghiile-cange din mine sărută-mi rănile cu sare-balsam răstignește-mă cu crucea în tine să te cutremuri învinsă de-orgasm. să râzi, să plângi și să renaști din viață,moarte si

m-am trezit într-o noapte de trepte... egoismul mă îndemna să le urc infinitul, neputința mă trăgea de mânecă, înapoi, voința șchiopăta din călcâi, înainte. prima treaptă mă ardea-n tălpi ca

te-am văzut ca o pădure virgină cu părul împletit în liane, cu poteci neștiute de nimeni și parfum de banane. te-am văzut rătăcită pe valuri albastre pluteai în derivă prin viață cu busola

aș putea să fac un pic de altceva. să râd cu soarele de nori, să-mi trec vântul prin păr ca un amorez la prima întâlnire. aș putea... să zbor pe Lună dimineața și seara să mă-întorc

Într-o zi de dimineață O maimuță hrăpăreață Și-un cățel zgârcit defel Se certau pe-un portofel. Îi văzu vulpea vicleană Și veni la ei în goană, -Ce vă certați frații mei Haideți să-împărțim

mi-e limba grea de vin, de foame, de dorință nopțile pierdute s-au spânzurat de cerul gurii amar, e menajera cu fundul cât butoiu\'-n concediu de-o lună. mi-e foame. foamea și-a făcut cuib în

câtă durere e în tine Cerule, de plângi peste noi, câte păcate în tine Omule, iertate apoi. câtă iubire Cerule, reverși peste noi, câtă ura în tine Omule, și câte nevoi...

Să vă spun care e faza Și de ce mă înfior: Se întoarce iarăși barza Cu încă un frățior!

eu nu scriu... ci doar gândurile mele, rebele, colindă prin lumi neștiute, prin nopți înstelate, prin vise pierdute... eu nu scriu... ci doar inima-mi plânge povești de iubire și

cățeluș cu părul tuns ai uitat de-a ta rățușcă? nu, de frică m-am ascuns că nu măcăne ci mușcă!

Dacă vrei să faci din lapte Și iaurt, o poezie, Rezultatul, drag confrate Se numește...\'diarie\'!

gândesc într-o altă limbă, mai veche, mai aspră, mai grea... încărcată de mușchiul veșnic verde al bogatei istorii. gândesc într-o limbă străină ademenitoare ca vinul ce-îmbată simțirea dar

Am crescut copil sărac Și de școală n-avui parte Dar mi-am pus în gând să fac Vreo cinci ani \'de facultate\'!