autocenzurat

Jianule, mie poemul tău îmi sugerează o reîntoarcere în Eden pentru o nouă șansă(poate un Eden al tău propriu și personal, lipsit de griji, temeri și peste toate senin), în care „Goi de timp” , alături de iubită „jocul” (poate asemănător celui biblic) să reînceapă … „caii fără șei” îmi par a fi căutătorii cărării pierdute spre acest rai, pentru că ei sunt liberi instinctivi, neinstruiți în ale umanului : „lepădând pe drum… frâiele de teamă” și neinstruiți în ale rațiunii „Țara-n care nimeni nu-și măsoară pașii”.. .Frumos poem :)

Omul trăiește în prezent ,însă conștiința ne permite ca să acționăm ,să trăim ,să luam decizii ținând cont de „orele” ce-au fost ,în încercarea de a găsi lucrurile după care tânjim în „orele” ce vor urma…e singura putere reală pe care o avem. Într-adevăr ,timpul pare un drum, în care nu putem înțelege clar ce a fost ,si pe care nu-l putem anticipa ;da , „făgașe moi de ceață” pe care am pășit deja și pe care urmează să pășim. Însă atât de multe frumuseți păstrează clipa aceasta eternă; ea este asemenea unui pământ roditor ,în care dacă avem puterea să privim mai atent ,am reuși să observăm și să ne bucurăm mai ales de “grăunțele încolțite”.

Unul urcă ,altul pică
Dar le pasă lor de țară?
Am ales năpasta mică
Să ne bucurăm o seară?

\"comentariul incomprehensibilo-filozofic \" de care vorbiți se referă la unul din cele ale mele?(pe care care oricum nu le-ați băgat de seamă, și probabil n-o să-l băgați nici pe acesta) Am obeservat eu oare greșit că textul acesta a fost făcut doar de dragul de a zgândării orgolii și nu cum vedeam eu inițial?(am crezut sincer că vă refereați la incompetența)

Autorii prezenți pe această pagină și-au prezentat părerea –ca și mine-; nu am spus că ei ar fi împotriva bisericii, nu îi cunosc personal așa că n-am cum să afirm asemenea inepții. Am zis că valoarea utilitară a acestui text e nulă – .Nu am glumit sau am fost ironic atunci când am recomandat crearea fundației. E o cauză pe care o consideri că merită fapte, acțiune, nu vorbe și păreri. Am citit comentariile, mâine religia tot va fi predată în școli, și nu văd nimic real care să miște lucrurile „the other way”… concluzie?, repet .. mult zgomot pentru nimic.
Eu sunt împotriva scoaterii religiei din școli, dar sunt și împotriva lipsei se comunicare; învățătorii (preoți sau profesori cu diplomă) ar trebui să îndrume către valorile ortodoxismului, către fapte bune , bun simț, decență ( către o atitudine socială în principiu)
Îmi pare rău… însă noi ne naștem creștini. Mi se pare absurdă expresia „oamenii ar trebui să fie ajutați să conștientizeze alegerea pe care o fac”. Asemenea alegere o faci când ai dreptul legal să o faci.. până atunci părinții sunt responsabili. Îndoctrinare? .. cred că problema e tocmai invers.. după cum observa un comentator de pe această pagină: e mult mai posibilă o repulsie a copiilor față de religie din cauza poate, a unei insuficiente pregătiri a profesorilor de religie/ preoți, și aici vorbesc mai ales de o pregătire la nivel de cunoaștere a manierei în care trebuie abordați copiii. Despre copii, ce se poate spune :
„Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că încă sunt prea mici și e încă prea devreme pentru ca ei să știe ceva. Ce idee tristă și nefericită! Și ce bine își dau seama copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când ei în realitate știu totul, înțeleg totul.\".. Acest punct de vedere în susțin și eu, deși pare doar o idee idioată.

Simțul realității: Biserica Ortodoxă prin prea-prea-preasfințiții săi cârmuitori are o influență foarte mare la orice nivel. Să nu uităm faptul că e cea mai populară instituție din România, să nu uităm că falnicii noștri conducători nu pot ignora sfatul Bisericii. Foarte puțin probabil ca religia să dispară din școli doar dacă vin americanii și conving guvernul că așa e mai bine, dar nu îi cred pe vestici chiar atât de proști să se bage în oala noastră prea adânc –dar cine știe-. Acum să îți spun, cred că din punct de vedere statistic nu stăm mai „bine” la capitolul abuzuri ale conducătorilor spirituali decât alte țări, mai civilizate. Asta bineînțeles nu e o scuză. Avem autorități, cei vinovați trebuie pedepsiți. Tu spui ca e o flagrantă încălcare a libertăților individului predarea religiei în școli, eu spun că e vorba de oameni și comunicare: acel preot e vinovat de faptele lui –nu Biserica-, preoții ce predau în școli sunt vinovați de incapacitatea lor de a comunica cu elevii –din ce văd eu, din experiențele în acest sens prezentate aici, aceasta ar fi problema majoră-. În rest această personală valorează din punct de vedere al utilității un mare 0. Alin, ai aici o groază de susținători… poți crea o fundație nonguvernamentală, poți deveni activ, aduna fonduri, să faci lobby, etc… ai putea numi fundația chiar „Fără religie în școli”, ai putea cere organizarea unui referendum pe această temă, poți aduna înainte semnături.. dar nu ale copiilor căci nu ei sunt responsabili în acest caz cu ale părinților.. și eu te asigur că aici vei avea probleme… există pe la noi un respect profund și totodată „ne-intelectual” pentru ortodoxism…

Așa că „much ado for nothing”

Cu bine

Alin, uite o știre pe care nu o s-o vezi niciodată pe prima pagină a vreunui mare cotidian: un copil de clasă a 7-a ,studios de felul său, avea caietul de religie plin pilde sfaturi , legi. Privea creștinismul cu detașarea specifică vârstei, nu o înțelegea și nici nu i se părea că e ceva de înțeles. Într-o vacanță, se afla la bunicii lui. Tataia Aurel, om muncitor, prea puțin conștient de nivelul de civilizație în România era bucuros că îl mai vizitează nepoții. Nu se ducea el la biserică și probabil își zicea că îl are pe Dumnezeu în felul lui (de fapt mulți oamenii zic așa). Într-o zi –era și nepotu pe acolo după cum ziceam -, a venit preotul satului pe la el. Se strângeau ajutoare pentru sinistrați –inundații prin Moldova-. Și nea Aurel, în loc să stea la discuții cu preotul –cum era de fapt de așteptat- despre utilitate predării religiei în școli, despre posibile cauze medicale ale morții lui Iisus sau despre nivelul de civilizație din România – s-a dus în hambar și a pus într-o remorcă doi saci de grâu. E mult, e puțin?… vorba ceea, Dumnezeu știe. Dacă te întrebi care e sensul micuțului meu „articol”, nu pot să îți explic științific sau literar. Însă pentru puștiul de clasa a 7-a a însemnat destul de mult.

Cu bine

nu știu cum sunt alții, dar eu când am citit primul vers, \"te pândesc felin\"... mi-am amintit de un text studiat prin liceu... uni ziceau că e poezie.. așa credeam și eu .. acum e fumată, zic tot alții.. eu fumez Kent,alții Kant, după gusturi... dar asta e problema mea... Revenind... cred că orice creație literară trebuie să aibă acele caracteristici ale oratorismului.. scria un grec vechi despre ele,le-a scis în greacă , tot veche... cred... parcă una ținea oarecum de credibilitate... mai era ceva de pasiune, implicare și altele... mă rog. Ideea e că a trebuit să dau un restart la citirea textului. Strofa a doua mi-a făcut o poftă teribilă de piersici, iar ultima parte mi se pare bine realizată , din punct de vedere al atitudinii mă refer.că pe de altă parte -dacă tot vorbesc în părți- expresia \"mai stau o zi, mai stau un an\"... m-a dus cu gândul la alt poet, de fapt același de mai sus, sugerat, și fumat secolul trecut.. acum am observat că se fumează organe genitale și produsele nereproductive ale lor.. eu personal sunt retro și aștept un come-back în forță al lirismului. sper că nu te-am supărat prea tare cu dicursul meu semidoct.

salutare

Impresionat... poezie cu rimă foarte reușită -părerea mea, deși textul e trecut la personale-. Știu că rima nu mai e la modă dar poemul, deși simplu ca formă -de fapt cred că acesta că un atu-, are mesaj puternic, simbolistică sugestivă etc. Oarecum îmi pare rău că nu a fost remarcat -repet, părerea mea subiectivă-

O idee utopică nu chiar off-topic, mai degrabă near-topic. Visez la un site de literatură numit utopia.ro pe care să apără numai textele fără numele autorului… dacă cineva vrea să comenteze, nu va știi cărui „personaj” i se adresează… dacă alege să vadă numele autorului, automat să își piardă dreptul de a acorda aprecieri (steluțe ,nivel etc. ).. de fapt ce mai! să-și piardă dreptul de a comenta textul în cauză… bineînțeles aceasta ar submina oarecum autoritatea celor înzestrați dar ar egaliza șansele de citire… valoarea s-ar evidenția zic, independent de numele grele și comentatorii nu și-ar mai începe pleiada cu fraze tip „un text mai slab al tău” , „unul din cele mai bune texte ale tale”... etc. Părerea mea ar fi că literatura nu ar mai trebui oarecum asociată cu biografia autorului. Dar personal nu prea cred…. Agonia.ro își respectă cu prisosință denumirea … de ce utopia.ro?… vă da-ți seama! ;) .

acoperiș? :P

am fost acolo, de fapt mai sunt. personală de nota 10.\"Fără vse n-ai neîmpliniri, n-ai speranțe n-ai dezamăgiri\".

Remarc expresia \"azi prelungesc din mine narcisă în agonie.ro\" .Accesele de sinceritate mă atrag întotdeauna :P. Și jocul 1, 0 nu-mi pare de lepădat.Despre poezie? Nu știu prea bine ce înseamnă poezia în genere, dar îmi place ce am găsit aici.

cu bine

Ionuț

prezentul surprins în stil simplu și vers muzical... de apreciat acest tip de poezie... în opinia mea... remarc ultima strofă și efectul pe care îl are privit din perspectiva primei părți

Ionuț

am observat că există o durată de timp limitată, în care autorul rămâne logat –probabil pentru a evita o suprasolicitare a site-ului -… o altă cale prin care îți poți pierde un comentariu e să nu știi când ți-a expirat timpul de logare….eu cel puțin am pierdut în acest mod câteva … nu prea cred că se poate prelungi inutil timpul în care să rămâi activ pe site , însă ar fi o idee bună să rămână textul scris în pagină respectivă, după ce-a eșuat postare, în vederea retransmiterii odată cu o nouă logare. Mulțumesc, și scuze pentru off-topicul relativ

de acord, cu mențiunea că nu prea mai există nici temă :)... totuși acest text îmi pare mai degrabă un gând decât o poezie

cu bine

he he he.. nu prea... nu prea pare poezie.. monolog da, poezie?...hm.. cineva mi-a șoptit că autorul s-a uitat la prea multe filme, fie dramatice , fie de dragoste fie de război și a făcut un mixaj, eventual original;e scris cu nerv... dar nu cu nervul de la dintele meu stricat :((
e fain ce ai scris tu acilea.. până la urmă.. păcat totuși că textul tău va rămâne în memoria eternă a literaturii -asemeni multor texte- doar până când va dispare de pe prima pagină sau de la subiecte fierbinți... oricum, decât aruncat la coșul de gunoi, mai bine la recycle bin.. e mai modern.. :) .... succes

Ionuț

citesc mai mereu sonetele marca \"Adrian Munteanu\"... m-am gândit să las un semn de data aceasta.Remarc constanța textelor de calitate, o virtute rar întâlnită pe acest site...poemul nu-l comentez în ciuda recomandărilor făcute în regulamentul agonia.net. Poezia adevărată exclude comentarii...

îmi place mult poemul... mai ales mijloacele care sunt pe măsura stării transmise... am încercat să folosesc și eu pe undeva alte părți de vorbire pe post de verbe, fără a avea însă puterea de sugestie și muzicalitate regăsită aici

bucuros că te-am citit

Ionuț

Alex, se vede că simți și că vrei să exprimi.. nu e deloc ușor să te comunici… pentru nimeni nu e… nu-ți zic să citești mult, în schimb atunci când o faci, învață să rămâi impresionat de ce îți poate transmite poezia… o să descoperi alte nuanțe ale exprimării, și poate o să-ți formezi un stil propriu.. poți să ajungi să ai valoare literară, cine știe… Agonia are o bază impresionantă de literatură consacrată (de departe cel mai bun lucru de aici), totuși e de preferat să citești din cărții… sunt mai puțin dăunătoare ochilor :) baftă și inspirație

Off-topic: doar atrag atenția, cu riscul de a primi la rându-mi un șut….
„Agonia se trage din latină și înseamnă luptă, zbatere, preocupare” sau Agonia înseamnă vanitate, îngâmfare?.
Îmi dau seama că editorii au de muncă destul de mult dar unele comentarii care le fac…
„Sincer, astfel de poezii îmi înseninează ziua”... ne bucurăm că sunt lucruri care vă amuză… umorul e un lucru serios.. dar chiar era necesar să aflăm și noi aceasta?.. cred că sunt suficiente site-uri cu bancuri și glume pe internet… domnule Paul Bogdan, unde vedeți dumneavoastră critica din acest comentariu, unde sunt sfaturile?
„3.4 De asemenea, vor fi refuzate și comentariile fără conținut”
Pe dumneavoastră cine vă trage de urechi?…
De la texte ce se doresc a avea „caracter literar și/sau cultural” până la literatură e un drum destul de lung și anevoios… nu cred că era necesară o astfel de atitudine. Comentariul dumneavoastră nu e nici măcar un șut în fund.. e mult mai nimic decât această încercare de poezie.