Poezie
La nunta lor - Cucul și ciocănitoarea - autor Aurora Luchian
Poveste în rime
2 min lectură·
Mediu
Veste după veste vine,
Ascultați atenți la mine:
În crâng, șușoteli, rumoare,
Cucul și-o ciocănitoare,
Își pregătesc nunta lor,
Și prin arbori au mult zor!
.
Gaița-gălăgioasă,
Curioasă, băgăcioasă,
Cum este de felul său,
Spionându-i zvoni, zău,
Căci trăsese cu urechea,
Când își căuta perechea.
.
Prinse-n zbor cererea, da,
"Vrei să fii soția mea?"
Chiar și când el a jurat,
Că va fi un bun-bărbat,
Credincios cum altu' nu-i,
Și-i va face frumoși-pui!
.
Harnica ciocănitoare,
Mai să pice din picioare!
Noroc de gheara sa, mare,
O înfipse-n scoarța tare,
Și rămase suspendată,
Întrebându-l derutată:
.
-Cucule ești zăpăcit?!
-Nu, sunt doar îndrăgostit!
Și plecându-se sfios,
În cuvinte generos,
O mai întrebă o dată.
Ea acceptă încântată!
.
S-au adunat invitații,
Veseli și uniți ca frații:
Pițigoi, șoimi, vrăbiuțe,
Mierle, sturzi și păunițe,
Sticleții și coțofene,
Ba și ciori cu negre pene;
.
De prin sate, rândunele,
Privighetori mititele;
Grauri, corbi și pitulici,
Porumbei și guguștiuci;
Tot neamul înaripat,
Nunta lor au onorat!
.
Ce mai chef și voie bună,
A ținut mai mult de-o lună!
În dansuri spectaculoase,
Și triluri melodioase;
Codrul vede, mai nu crede,
Freamătă din frunza verde!
------------------------------------
Stând pe-un ciot de fag uscat,
M-am uitat și am oftat.
M-aș fi dus tiptil, aproape,
Să mai prind ceva din șoapte,
Dar mi-am amintit îndată,
Că nu am fost invitată.
001.268
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurora Luchian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 224
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 62
- Actualizat