Poezie
Strivit
1 min lectură·
Mediu
infinitul acesta prăvălit peste noi
cu tot cerul său infinit și albastru
(o iluzie optică
până la urmă!)
cu toate diminețile astea zgrunțuroase
de octombrie
de care te zgârâi
nu poți să refuzi otrava diurnă
pregătită în laboratoarele nopții
și strecurată în zile de timp
romanii se îmbătau pe vremuri cu sângele gladiatorilor
alții cu veninul viperei
sperând să devină imuni la otrăvuri
viața e plină de lucruri toxice
de cuvinte otrăvite
de exemplu
de ură
de deșeuri radioactive
din care se nasc Spidermani
Țestoase Ninja
Batmani
de perversul arsenic a lui Borgia
și al Hyeronimei Spara
sau fugu
de sub pielea temutului pește balon
de mercur
ori toxina botulinică
(un gram ajunge să omoare douăzeci de milioane de oameni!)
dacă privești
de acolo
de sus
din Calea Lactee
ai imaginea terifiantă a omului strivit
strâns ca într-o menghină…
001882
0