Poezie

Noapte

1 min lectură·20 noiembrie 2025

Mediu

Noapte

Stau și scriu sub clar de lună,

Stelele mă tot privesc

Și nu știu azi cum mai sună

Vechiul glas de te iubesc.

Nu contează astăzi timpul,

O să-l rog să stea pe loc-

Vreau să fiu, să simt, să urlu,

Numai vreau să mă grăbesc.

Vreau să fiu eu infinitul,

Să nu-ncap în univers…

Numai vreau să fiu pământul,

Numai vreau să mă sfârșesc.

Știu ca e o nebunie,

Viața e cu un destin

Dar eu vreau nemărginire,

Vreau să zbor, chiar de nu știu.

Vreau să fiu nemăsurată,

Numai vreau să pătimesc.

Toată viața să mă doară,

Și eu tot nu mă opresc!

Parcă-aș vrea să fiu iubire,

Să mă bag la tine-n piept,

Să te-ating c-o mângâiere,

Să te aprind și să aștept.

01306

Artemis. “Noapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/artemis-0062984/poezie/14196360/noapte

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

nu e un text rău, dar mai are scăpări de redactare. În plus, și mai important, revino cu nume și date reale. E simplu!