Poezii

Pruncul sfânt În lumea asta rea și mare Ai venit Tu cu schimbare, Să ne-aduci lumină-n noapte, Să ne strângi pe toți în brațe. Într-o peșteră prea rece Vii s-aduci din cer pecete. Steaua

Nimicii Cât e cerul de-nstelat, Așa-i omul de schimbat. Nu vrea noaptea, pe-nserat, Nici în zori, nici când e cald… Numai moartea, cu-a ei coasă, Conștiința îi apasă Și-o secundă ar

Timpuri Simt că sunt neadecvat, Timpul lumii s-a schimbat, Sunt un om neadaptat, N-am parolă și nici card. Nu fac parte din Facebook, Nu știu user, nu am cont, Sunt un vechi

Noapte Stau și scriu sub clar de lună, Stelele mă tot privesc Și nu știu azi cum mai sună Vechiul glas de te iubesc. Nu contează astăzi timpul, O să-l rog să stea pe loc- Vreau să fiu, să

De vorbă cu Dumnezeu Doamne Dumnezeul meu, Mort cu firea mă simt eu Și mă-ntreb neîncetat, Cum pot Doamne ca să scap? Ca e îngerul cel rău, chiar aici în capul meu! Cum poți Doamne Tu să

Ruga Sunt o umbră pe pământ, Un viu mort și un mormânt, Umblu gol, din loc în loc Și nu știu să mă întorc. Dar când stau și reflectez, La cum viața-i fără sens, Doamne știu și

Dragostea Dragostea nu are timp, n-are început, sfârșit… Ea nu știe să cerșească, dăruiește și se lasă. Este bună, neînțeleasă și a inimii crăiasă, Dar nu poate cumpăra și nici de vândut a

Aievea Oare tot ce văd există, Oare ce nu văd, nu e? Sau eu nu-nteleg abisul, Lumea umbrelor cum e? Când mă uit pierdut la mare Și văd luna toată-n ea, Mă gândesc în sine-mi oare, Tot

Toamnă Plină de mister te-arăți, Vii cu pasul lin, nu bați. Intri-n viața tuturor, Îmbrăcată-n ploi și nor. Toate-n jurul tău se zbat, Sufli vânt și frunze cad. Simt în suflet