Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
Toamnă
Plină de mister te-arăți,
Vii cu pasul lin, nu bați.
Intri-n viața tuturor,
Îmbrăcată-n ploi și nor.
Toate-n jurul tău se zbat,
Sufli vânt și frunze cad.
Simt în suflet nostalgii,
Despre timp și nemuriri.
De rugină și de dor,
Îmi șoptești ușor ușor…
De sfârșit îmi amintești,
Cum de veacuri pribegești.
Pe spinare simt fior,
Și te văd cum te cobori,
În ureche-mi cânți duios,
Cum pe aici, tu ai mai fost…
Vii cu nopți la felinar,
Zile scurte și brumar.
Toate le omori în drum
Și surâzi zeflemitor.
Nu ai milă? Nu te dor,
Cum păsările fug în zbor?
Chiar și soarele se dă,
Nu se pune-n calea ta.
Dar așa a rânduit,
Domnul Dumnezeu iubit,
Că natura a murit,
De când omul a greșit!
01368
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Artemis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Artemis. “Toamnă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/artemis-0062984/poezie/14195598/toamnaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Aşa cum anul are patru anotimpuri ciclice, şi intervalul nostru existențial cuprins între naştere şi moarte are tot patru anotimpuri temporale : copilăria, tinerețea, maturitatea şi bătrânețea.