Instantaneu arab

Respiră un aer aparte care ține mai curând de viziune decât de stil. De la piramidalul poem într-un vers, aici o așteptare ”canonică” a unui final desfășurat pe un registru surprinzător înverzit, având în vedere nisipiul arab. Și cal și trup și suspin, o hennă încolăcită ca un râu peste deșert. O poezie deplină respirând generoase spații din fiecare vers încolăcit peste sine ca un al doilea trup.

Final fabulos.

Mulțumesc pentru trecere la așa oră târzie, domnule Costiuc, probabil aveți dreptate, în orice caz mi-ar face tare bine un ceai acum. wa aleikum ah salam!

imagini deosebite aici, se simte parfumul nisipului, vraja exotică, o trecere subtilă de pe un mal pe altul al styksului, o uitare fără trup, pentu ca finalul să ne ducă la puritatea fânului dintr-o căpiță păgână
numai bine
alex

@ Dl. Ghetie: Multumesc pentru trecere, sper ca aceste imagini domestice si pagane sa reverbereze in continuare si in curand cu si mai mare amploare chiar de pe teritoriile cu pricina.
@ Calin: ma bucur sa te vad pe aici si de comentariile in profunda cunoastere de cauza a stilului si istoricului meu poetic. Avem tot mai mare nevoie de cel de-al doilea, al treile si multe alte trupuri. Te imbratisez fugar din fata aeroportului.

***
un poem ludic, de respiratie spatiala. ritm interior, bine articulat in atmosfera
trupului. felicitari!

n.b.mi se aprinde dincolo de mal o lumânare
cruci verzi plutesc pe Styksul greu călare

Sarabatori fericite!

lumina poetica
text, ritm, melodie, un intreg original
te voi cauta