Antrei Kranich
Verificat@antrei-kranich
„,,gândurile mele se duc - ca oile la păscut - în nesfârșit”
mi-am atarnat cuvintele dupa gat, asa cum altii isi atarna bocancii, sa nu si-i noroiasca. si de atunci ma plimb incolo incoace, nestiind daca merg inainte sau inapoi. dar merg. nascut '82 kranich zis si andrei ot tgocna (unul dintre orasele de suflet) (tragea dupa ea, rosu, alungit, un caine…
multumesc frumos pt prima ta vizita.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
asa cum reiese din ravasul domniei tale, e bine si nu prea e bine. ei, asta vroiam sa aflu. :-)
am postat textul acesta pt ca initial l-am crezut f prost, apoi , in urmatoarea zi, bunicel.
pe de alta parte, ma bucur sa stiu ca ruptura de ritm e evidenta, chiar fara lecturarea fragmentelor anterioare. inseamna ca totusi mi-a iesit ce mi-am propus.
cu inadvertentele stilistice o sa stau sa le mai rumeg. daca am inteles bine, e vorba de inadvertenta de limbaj. aici poate scap spunandu-ti ca personajul ista va fi mereu in doua luntre si mereu la extreme. adica poate si dpdv al limbajului.
iti foarte multumesc pentru osteneala de a ceti aste randuri si mai ales pentru ajutor. aveam nevoie de niste puncte de reper.
eu,
At
Pe textul:
„strada orelor" de Antrei Kranich
din commul tau imi asum doar ambitia de a termina proiectul. restul tine de muzica ascultata, de oamenii cu care ma intersectez pe strada, de ce oscileaza inauntru afara.
multumesc frumos pt incurajare.
acelasi,
At
Pe textul:
„strada orelor" de Antrei Kranich
ca intotdeauna comentariile tale nu sunt doar simple treceri. imi dau de gandit si ma ajuta, direct sau indirect, sa-mi dau seama unde gresesc.
silvia,
orele trec oricum, trebuie sa gasesti doar o strada pe care s-o apuci. deocamdata o caut.
va multumesc frumos pt semn,
acelasi prieten,
At
Pe textul:
„strada orelor" de Antrei Kranich
natural, dezinvolt, fara centuri de castitate si chei zavorate in turnuri de fildes.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„Atenție! Trecere la nivel cu calea ferată!" de Atropa Belladona
eu cred ca ai dreptate. desi, daca ne luam dupa calendarul getic din sarmizegetusa, nu e exclus sa te inseli.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
am mai modificat putintel versurile. in plus am incercat sa scap de \"vomitat\", fara insa sa pierd imaginea. amu nu stiu cat mi-a reusit.
multumesc pentru sfaturi si comm,
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
inedit nu e. e doar un baietel fusiform cu chibrituri, intr-o noapte rece.
ca intotdeauna, o bucurie sa te revad.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
multumesc pt completare.
m-ai facut curios. care e poetul in umbra caruia stau? :-)
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
At
Pe textul:
„A land a lala" de Atropa Belladona
cred ca e partea din commul tau care m-a binedispus. :-)
e exact ce-am vazut cand am scris despre vomitatul bulgarilor de matase.
pana la urma inseamna ca nu sunt chiar asa de abscons.
desi poate rupe armonia, trebuie sa las versul asa, pt ca nu mi-am dorit un poem gingas.
multumesc frumos pentru semn,
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
ma bucur ca te-a ademenit textul si nu te-a plictisit pana la sfarsit. pe de alta parte imi dau seama ca inca persist in greseli. textul e depaaarte de un basm, dar fiind prea interiorizat, latura mistico-feerica a ramas la suprafata, asa ca o pojghita. de fapt e un basm in limita in care povestea bombei de la hiroshima si a altor ploi pot fi considerate un basm, tors alene.
multumesc pt trecere,
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
multumesc frumos pt comm.
carmen nicoara,
a trecut ceva vreme de cand nu ne-am mai intalnit. :-)
da, fiecare voce se vrea de fapt un ritm.
pe care se naste baietelul fusiform, aducator de foc si de ploaie neagra, din \'45.
multumesc pt vizita.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
pai daca tot ai zis ca mai treci, eu am pus vinul la fiert.
sa vezi ce savoare are cand e tinut in ulcele de lut, incizate, coborate in pantecul pamantului! :-)
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
\"în mine s-a spânzurat un tânăr alcoolic/ nu am nicio vină/ nici măcar nu știu pe unde a intrat/ nu l-am văzut niciodată/ se răsucește/ fandează în sârma ghimpată/ ca un animal rătăcit de turmă/ oasele lui au prins promoroacă/ la spectacolul de gală poartă mereu o garoafă roșie\"
e un poem corosiv, un bici cu care sfichiuesti tot ce gasesti in jur, inclusiv poemele din trecut.
proaspat si fortos textul acesta, gata sa se ia in piept cu oricine.
cu prietenie,
At
Pe textul:
„Terapia se face în sala de așteptare" de Carmen Sorescu
Recomandatorice colt in care traim poate deveni o izgonire repetata din rai, sau, din contra, poate fi populat cu cerbi.
cel mai mult mi-a placut plasticitatea versurilor, dovada versul citat.
typos: percehi
cu prietenie,
At
Pe textul:
„Cei fericiți" de Irina Nechit
de obicei imi scriu textele pe mai multe voci. :-)
ma bucur ca ai gasit ceva interesant. din ceea ce ai citat, vocea de culoarea coniacului nu-mi apartine. in rest, ca oricare alt motan, torc de bine si de rau.
multumesc pt semn,
cu prietenie,
At
Pe textul:
„cântec rotit pe buza paharului" de Antrei Kranich
cu prietenie,
AT
Pe textul:
„Upper class poem" de Corina Gina Papouis
de deasupra, taind oglinda apei primordiale, in primul rand mi-a placut jocul din poem, sarcasmul voalat, o anume cumpatare a versurilor, atat cat sa se vada, prin linistea de sus, valtoarea din adancuri.
cu prietenie,
AT
Pe textul:
„Cum am devenit milionar" de Irina Nechit
cu prietenie,
AT
Pe textul:
„Virgina salbatica" de Ioana Geier
