Poezie
Visele doamnei Pachet 41
lumea din veioză
1 min lectură·
Mediu
întind mâna
prăfuita ta singurătate
nu doare pe cât se strânge pupila când numără degete lipsă
cuvântul soartă lăbărțat pe buze strâmte
și tu
o spetează pescuind lumina
din ochi
din brumă și rouă
din praf praf praf
și
timpul îți întinde vocea între noptiere
- nu deschide fereastra...se învârte globul
da
globul pământesc cu fața la soare
se-nvârte fără o parte din lume
e legat de un cablu
un pântec-veioză
să nu se împiedice bunica
în parchet anotimpuri lăzi valize covoare
porți se deschid ferestre se închid
berzele zboară cu ochii prea sus
între firele de înaltă tensiune
tu
o spetează de la un mal la celălalt al prafuitelor tale
singurătăți
033.907
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anni- Lorei Mainka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Anni- Lorei Mainka. “Visele doamnei Pachet 41.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anni-lorei-mainka/poezie/13978202/visele-doamnei-pachet-41Comentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
sinurătatea - \"nu doare pe cât se strânge pupila când numără degete lipsă\" - o imagine tare faină aici...
- praf singurătate, dar și lumină aici, anni...
se rotește singurătatea, se închid porți se așează praf... un text tare sugestiv aici, plec și fur :):
\"și
timpul îți întinde vocea între noptiere
- nu deschide fereastra...se învârte globul
da
globul pământesc cu fața la soare
se-nvârte fără o parte din lume
e legat de un cablu
un pântec-veioză
să nu se împiedice bunica
în parchet anotimpuri lăzi valize covoare\"
alex