Poezie
burgundia 71
o seară în Burgundia
1 min lectură·
Mediu
cioburi
picură în gol
spânzurat în spatele digurilor
corul
un fulger două trei se țin de mână
puntea spre orașul în care pot să dorm
nu mai e
corul
un pluton de măști
pergamente umane
se îneacă în iambi și trohei
„vreau să dorm dorm dorm......
noi vrem să dor.......”
o tuse terestră prinsă sub mantaua de cioburi
ușa nu îmi dă drumul la mână sub braț îmi pune o balustradă
vâslesc în jurul casei până la intrarea în inima petecului de cer
respirația moale a păsărilor de noapte obosite cu capul în jos
mă strigă în vis de departe un om
sub braț are trepte și steaguri
stânci ziduri ce au apărat orașul în războaie
se culcă peste etaje
întind podele și metri de acoperiș
o palmă nevăzută împinge lumea mai încolo
asfaltul se cațără în copaci
gustul de ceară lasă urme
somnul ia forma stupului
visele iau forma fagurelui
buzele iau forma cortinelor
mâinile pescarilor dorm sub ape
plasa de somn
deschide ochii peste firul de iarbă
corul în spatele digurilor se sprijină pe ape
un deget gustă din urma mea lăsată pe stânci
053346
0

mi-a placut mult: \" o palma nevazuta impinge lumea mai incolo\" si finalul care e absolut superb!
poate un pic fortata imaginea: \"cioburi picura...\"
cu apreciere
anana