Poezie
Poemul Arlechin
1 min lectură·
Mediu
mi-am închis cuvintele cu niște
lei într-o cușcă
coama lor atinge norii iar zdrențe de silabe li se scurg din gură
sângele roșu se zvârcolește pe podele umplând crăpăturile dintre gratii
carcasa cuvintelor zace neagră
între leșuri de lei albinoși
îmi văd morțile desculțe cum se desprind din mine cu mirosul lor de salcâm înflorit
le stropesc cu apă rece le descânt de lună plină și le rostogolesc spre cer
demonii cuvintelor și-au scuturat portocalii în livadă
nici moartea nu mai este rotundă
doar o cușcă spartă cu lei flămânzi
un om trist ca un arlechin și
mirosul de viață alb
023.231
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Angi Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Angi Cristea. “Poemul Arlechin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14092250/poemul-arlechinComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ACMulțumesc pentru lectură si observații, domnul Stefan.Voi medita la cele expuse de dvs.
0
către lector...
Cealălată însă nu m-a convins...
Toate cele bune!